购物车
个人中心
省心杂言 (中国伦理第一书)
￥13.20
本书是对《省心杂言》的释评，书中全面周详地阐述了立身处世以及人际关系的一系列准则，对现实生活工作学习都极具借鉴意义。
文本的深度耕犁(第三卷)——当代西方激进哲学的文本解读 第三卷
￥49.90
本书是作者关于当代世界马克思主义及左翼激哲学文本研究的多卷本论著《文本的深度耕犁》的第三卷，其内容主要是对西方激哲学思潮中经典文献的文本学研究。在本卷中，作者以构境论的文本解读方式分别批判性地解读了晚期福柯的“生命政治哲学”、朗西埃《歧义》、阿甘本的《奥斯维辛的剩余》、斯洛特戴克的《资本的内部空间》、维利里奥的《解放的速度》、斯蒂格勒《技术与时间》，以及奈格里、哈特的《帝国》等重要论著。
创新实践与唯物史观形态研究(马克思主义研究论库·第二辑)
￥25.20
本书通过对创新实践范畴的剖析，从马克思立足于实践观实现了对传统哲学的革命这一事实出发，把实践一步划分为常规实践和创新实践，并指出了创新实践更能体现实践的“自由的自觉的活动”这一人的本质存在方式，正如马克思通过确立实践存在论构建了历史存在论的唯物史观一样，当今时代迫切需要在创新实践基础上一步确立创新实践存在论的唯物史观。在此基础上比较系统地阐述了创新实践与人的本质论、创新实践与历史动力论、创新实践与人民价值论、创新实践与发展本质论等基本问题，力求在创新实践的基础上推以实践生成论为基础的唯物史观的发展，期望助推学界更加深理解马克思实践唯物主义的深邃思想，充分彰显唯物史观的时代意义，深探索唯物史观的当今理论形态。
现代性与主体的命运(守望者)
￥44.00
哲学归根到底关注的是人的命运。根据逻辑与历史、时代精神与时代相一致的原则，本书区分出西方哲学发展的前现代（古代）、早期现代、后期现代和后现代（当代）四种形态，并重探讨现代哲学的历程。导论是对主体问题的概述，其余各章围绕主体的确立、主体的危机、主体的解体和主体的终结来揭示意识主体在现代性及其转折程中的命运。本书几乎囊括了自笛卡尔以来的主要西方哲学流派，既具有宏大的理论视野，又具有强烈的问题意识。
蒙田随笔(茨威格：太年轻不能读！影响尼采、培根、叔本华！哲学经典新译，欧洲散文之父蒙田的自我剖析之作)
￥18.99
蒙田是*位敢于大胆剖析自我的哲学家，很多观念都远远超出了他所处的时代，就像一位活在16世纪的现代人。他对历史信手拈来，显示出惊人的阅读量；文字不拘一格，只写心中所想。本书蒙田的三卷《随笔集》中精选了十二篇，主题集中，话题广泛，包含剖析自身缺、抵制生活陋习、培养高尚友谊，寻找个人的读书方法，等等。蒙田以自身的经历告诉我们，既要勇敢暴露真实的自我，也要观察时代、人性的变化，时时警醒自己。
大学中庸译注--国民阅读经典(平装)
￥7.00
《国民阅读经典》丛书的缘起，也因此决定了这套丛书的几个特： 首先，选的经典是指古今中外人文社科领域的名著。世界的眼光、历史的观和中国的根基，是我们编选这套丛书的三个基本的立足。 第二，选的经典，不是指某时某地某一专业领域之内的重要著作，而是指历经岁月的淘洗、汇聚人类重要的精神创造和知识积累的基础名著，都是人人应读、和常读的名著。 第三，选的经典，我们坚持优中选优的原则，尽量选择好的版本，选择好的注本或译本。
庄子的世界（2019中国好书）
￥23.80
《庄子》是中国古代典籍中的瑰宝，庄子文章以其特有的瑰丽想象、变幻莫测的故事，构成了别具一格的世界。清代文学家刘熙载评其文“意出尘外，怪生笔端”，鲁迅先生也说：“其文汪洋辟阖，仪态万方，晚周诸子之作，莫能先也。”所谓以谬悠之说,荒唐之言,无端崖之辞, 来结构文章，给人以新奇有趣之感。但《庄子》中涉及的大量历史典故以及纵横浪漫的文风，有时又让人难以准确明白地理解，所以此书又比较难懂。鉴于以上特，王景琳、徐匋二位学者拈出《庄子》中比较重要而有争议的意象、事物、词语等，行深浅出的分解与辨析，使枯奥晦涩的关节得以准确而平实的疏通与解读，为更加深、准确地读懂《庄子》，扫清了障碍，带读者真正“庄子的世界”。
孟子与政治
￥20.30
作者潜心于先秦诸子的经典，坚持以经注经，坚持义理为主，致力于传承弘扬中华优秀文化。本书就是作者以更高的站位和更深的理解品读《孟子》的z新成果。
?nvierea
￥33.03
Critica ra?iunii pure, tradus? de Nicolae Bagdasar ?i Elena Moisuc ?n 1969, a ajuns la cea de-a treia edi?ie. Cu acest prilej, profesorul dr. Ilie P?rvu, de la Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti a ?ngrijit noua opera?ie de editare, fiind astfel corectate unele erori de tipar ?i unele inconsecven?e terminologice. Totodat?, exist? un motiv ?n plus pentru ca studen?ii care posed? edi?ia a II-a a traducerii, ap?rut? ?n 1995, s? apeleze ?i la cea de-a treia edi?ie: ?n aceasta din urm? au fost indicate diferen?ele dintre edi?ia I german? (din 1781) ?i edi?ia a II-a (din 1787).
Hegel. Filozofia social-politic?
￥51.50
Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.
Noica. B?t?lia continu?
￥81.67
Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva at?t de intim, de misterios, de minunat? Autorul nu ??i propune s? ne dezv?luie vreun mare adev?r filosofic, nici s? ne ofere sfaturi practice. Nu ne ?nva?? cum s? avem orgasm sau cum s? sc?p?m de gelozie. Nu ne spune c? femeile g?ndesc cu o alt? parte a creierului dec?t b?rba?ii, nici nu ne arat? cum s? ne salv?m rela?ia. ?n schimb, ne ajut? s? ?n?elegem comportamentul sexual ?i social, dar ?i mecanismele din spatele unor reac?ii pe care le consider?m normale ?i fire?ti.?n c?utarea r?spunsului la ?ntrebarea Ce este dragostea?, Richard David Precht exploreaz? discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar ?i chimia. De la fiecare vom afla c?te ceva despre dragoste: c?t de egoiste sunt genele noastre ?i c?t de mult ne influen?eaz?; ce este tipic comportamentului sexual feminin ?i celui masculin; c?t de mare este aportul culturii la capacitatea noastr? de a ne ?n?elege pe noi ?n?ine ?i de a ?n?elege lumea, ca femeie sau ca b?rbat; ce se ?nt?mpl?, de fapt, ?n creierul nostru c?nd iubim; care este diferen?a dintre dragoste ?i sex; de ce a devenit at?t de important? pentru noi dragostea romantic?.?n final, afl?m c? dragostea nu are explica?ie. Ea nu poate fi dec?t tr?it?!
Ecce homo. Cum devii ceea ce e?ti
￥47.42
n Filosofia meritului autorul folosete metoda fenomenologic pentru a prezenta evoluia instituiilor socio-morale care reglementeaz meritele; autorul propune n acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaz teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaz social un merit specific unei comuniti) i politonomia (sistemul de norme prin care se instituionalizeaz juridic meritul politic).Tratatul de Filosofie a meritului este structurat n trei pri corespunztor celor trei domenii existeniale n care se manifest fiina uman, spiritual, social, politic. Lucrarea prezint n extenso criteriile, principiile i formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihic i socio-moral a meritelor precum i caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaz sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic i antropocratic. Partea a doua prezint n extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic i sociocratic i partea a treia analizeaz formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei i a politocraiei. n fiecare capitol se regsesc argumente logice, etimologice i sociologice care justific aprecierea unor atribute i caliti umane ca merite individuale. Fiecare din cele douzeciiapte de capitole explic un tip de merit din tripl perspectiv: ideal social i politic.
MI6. Adev?ruri ?ocante despre istoria serviciilor secrete britanice
￥82.81
Volumul cuprinde dou? din cele mai reprezentative lucr?ri ?n care filosoful german ??i expune concep?ia moral?: ?ntemeierea metafizicii moravurilor (1785) ?i Critica ra?iunii practice (1788). ?n ?ntemeierea metafizicii moravurilor Immanuel Kant expune principiile moralit??ii, iar ?n Critica ra?iunii practice ??i construie?te propriul s?u sistem etic, ceea ce face ca aceasta s? fie considerat?, dup? Critica ra?iunii pure, a doua sa oper? fundamental?.?ntre cele dou? lucr?ri este o at?t de str?ns? leg?tur?, ?nc?t cunoa?terea numai a uneia din ele ne-ar oferi o imagine incomplet? asupra concep?iei sale morale.Immanuel Kant a avansat idei etice ?i ?n alte opere ulterioare (Religia ?n limitele ra?iunii – 1793 sau Metafizica moravurilor – 1797), dar numai ?n cele reunite ?n acest volum se ocup? de problemele teoretice ale moralit??ii.Traducerea a fost f?cut? dup? edi?ia german? din 1956 (Leipzig, Hrsg. Von Raymund Schimidt).
Exploratorii. Cartea a IV-a - Ultimul pas ?n s?lb?ticie
￥73.49
Nietzsche este, poate, cea mai ilustr? victim? a aventurii socratice a cunoa?terii de sine. Via?a nu posed? fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor ve?nic identic? ??i tocesc conturul lor original. Cadrul repeti?iei nu este via?a, c?ci via?a ?ns??i este un fenomen de repeti?ie. Omul este condamnat s? tr?iasc? ?ntr-un plictisitor ?ir de repeti?ii ?i relu?ri din care nu poate evada. Nu exist? fenomene absolut unice, care s? nu fie repetitive ?i, probabil, la fel este ?i cu oamenii. To?i au mai fost nu o dat?, ci de nenum?rate ori ?n trecut ?i vor mai fi de nenum?rate ori ?n viitor. Tot ce trebuia ?i putea s? se produc? s-a produs deja. Restul este doar monoton? repeti?ie: ve?nic? revenire a aceluia?i. Eterna ?ntoarcere exprim? nu devenirea heraclitean? f?r? repaos, ci marile linii de stabilitate din cadrul existen?ei. Prin ea, Nietzsche vrea s? eternizeze trec?torul, socotind timpul ca etern, etern? ?ntoarcere, adic? schimbare ?i stabilitate. Ecce homo este ?i exerci?iul acestui impas al g?ndirii lui Nietzsche. Prin aceasta ?ns? Nietzsche ?i-a adus contribu?ia la instaurarea unui nou ?idol“ al lumii moderne dup? ce aceasta a denun?at prezen?a ?idolilor“ de tot felul ?n spa?iul ei de con?tiin??. (Vasile Musc?)??ntruc?t, ?n scurt timp, va trebui s? m? adresez omenirii cu cea mai grea solicitare care i-a fost prezentat? vreodat?, mi se pare imperios necesar s? spun cine sunt. ?n principiu, ar trebui s? se ?tie: c?ci nu m-am l?sat ?neatestat?. Dar discrepan?a dintre m?re?ia misiunii mele ?i micimea contemporanilor mei ?i-a g?sit expresia ?n faptul c? nici nu am fost auzit, nici nu am fost v?zut. Tr?iesc pe propriul meu credit, s? fie poate o simpl? prejudecat? faptul c? tr?iesc?... Este de ajuns s? stau de vorb? cu vreun ?om cultivat?, care vine vara ?n Engadina de Sus, ca s? m? conving c? nu tr?iesc... ?n aceste ?mprejur?ri, este o ?ndatorire ?mpotriva c?reia obi?nuin?a mea ?i, mai mult chiar dec?t aceasta, m?ndria instinctelor mele, se revolt?, anume aceea de a spune: Auzi?i-m?! c?ci eu sunt cutare ?i cutare. ?nainte de toate, nu cumva s? m? confunda?i!“ (Friedrich Nietzsche)
Hotarul cu cet??i. Cum se distruge un neam!
￥24.44
Via?a marelui g?nditor german, supranumit sihastrul de la Sils Maria a fost plin? de str?lucire dar ?i de aspecte mai pu?in cunoscute publicului larg. ?ntre ace?tia se num?r? patima fa?? de muzic? a autorului ?tiin?ei vesele ?i A?a gr?ita Zarathustra dar ?i rela?ia de formare ?i de profund? iubire avut? cu Richard Wagner ?i so?ia sa, minunata Cosima – prezen?e vii ?n aceast? monografie eseistic?, ce con?ine fragmente din coresponden?a acestor mon?tri sacri ai culturii universale, coresponden?? ?n urma lecturii c?reia te alegi cu o imagine calda, expresiv?.
Iubi?i-v? pe tunuri
￥33.03
F?r? a propune o terminologie aristotelic? bine precizat? pe teritoriul limbii rom?ne, transpunerea de fa?? reprezint? un moment important ?n raportarea rom?neasc? la opera Stagiritului.Traducere de ?tefan Bezdechi efectuat? dup? textul grec publicat de W. Christ ?n colec?ia ?Teubner“, Lipsca, 1906. Pentru realizarea ei au fost utilizate urm?toarele surse:Die Metaphysik des Aristoteles, traducere ?n limba german? de J. R. V. Kirchmann, ap?rut? ?n dou? volume ?i prev?zut? cu note ample ?n colec?ia ?Philosophische Bibliothek“, numerele 38 ?i 39, la Berlin, ?n 1871;Aristoteles, Metaphysik, traducere ?n limba german? de Adolf Lasson, ?n care cele patrusprezece c?r?i ale Metafizicii sunt a?ezate ?ntr-o r?nduial? mai logic? dec?t a?a cum au fost transmise ?n originalul grec, traducere ap?rut? ?n 1924, la Jena;Aristote, Métaphysique, traducere ?n limba francez? de J. Tricot, cu o prefa?? de A. Diés, ap?rut? ?n colec?ia ?Bibliothèque des textes philosophiques“, J. Vrin, la Paris, ?n 1933.La marginea textului a fost trecut? pagina?ia edi?iei Bekker, dup? care se fac ?n mod obi?nuit cita?iile din opera lui Aristotel.Confruntarea traducerii a fost f?cut? de prof. Aram M. Frenkian.
Ancheta
￥33.03
Ce este adev?rul? De unde ?tiu cine sunt? De ce ar trebui s? fim buni? Exist? multe c?r?i despre filosofie. Cu toate acestea, Cine sunt eu? difer? fa?? de celelalte lucr?ri de introducere ?n filosofie. Nimeni nu a reu?it p?n? acum s? pun? cititorul fa??-n fa?? cu marile ?ntreb?ri ale omenirii ?ntr-o manier? at?t de documentat?, de competent? ?i, ?n acela?i timp, cu umor ?i cu elegan??. Prezenta lucrare reprezint? o c?l?torie unic? prin noianul de cuno?tin?e pe care le avem despre om. Precht ne prezint? tot ceea ce este mai nou ?n neuro?tiin??, ?n psihologie ?i ?n filosofie. Fie c? pleac? ?n cercetarea sensului vie?ii pornind de la analiza unui episod din Star Trek sau de la melodia Lucy in the Sky with Diamonds a celor de la Beatles, cartea ne pune ?n fa?a unui traseu captivant, ?n care vom descoperi cele mai surprinz?toare lucruri despre noi ?n?ine.
Isabel ?i apele diavolului
￥33.03
Tr?s?turi fundamentale ale unei concep?ii moderne despre lume?Cum se comport? filosofia c? art? fa?? de libertatea omului, ce este aceast? libertate, ?i dac? am ajuns s? ne ?mp?rt??im din ea, sau putem ajunge la acest lucru: iat? problema fundamental? a scrierii mele. Toate celelalte expuneri ?tiin?ifice au fost f?cute numai pentru ca, ?n cele din urm?, s? arunc?m ?i mai mult? lumin? asupra unei probleme care, dup? p?rerea mea, prezint? cea mai mare importan?? pentru om. ?n aceste pagini vrem s? d?m o filosofie a libert??ii.“ – Rudolf Steiner
Istoria se repet?. Momente, Schi?e, Amintiri
￥33.03
Antropologie ?i antroposofie ? Max Dessoir despre antroposofie ? Franz BrentanoAlc?tuind cuprinsul acestei lucr?ri, Rudolf Steiner reveleaz? ?c?teva din firele ?tiin?ifice care trebuie trasate pornind de la antropozofie la filozofie, la psihologie ?i la fiziologie“. Cunoa?terea omului va trebui atunci s? fie extins? ?in?nd cont de enigmaticele aspecte ale vie?ii sale interioare, privite din perspective multiple. ?n aceast? carte, Rudolf Steiner prezint? ?n scris aspectele semnificative ale configur?rii ?ntreite a fiin?ei omene?ti: corpul fizic, organismul sufletesc ?i configura?ia spiritual?.
Educa?ia sentimental?
￥33.03
Volumul red? circuitului public, pentru prima oar? ?n limba rom?n?, trei din operele g?nditorului atenian. Este vorba de Scrisori (?n num?r de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoa?terea g?ndirii platoniciene, dar ?i pentru ?n?elegerea epocii ?i a personalit??ilor cu care a venit ?n contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) ?i Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias).Traducerea apara?ine lui ?tefan Bezdechi, care a realizat ?i aparatul critic al Scrisorilor (introducere ?i note).
Enders
￥65.32
Dialoguri cu Vasile Dem. Zamfirescu consemnate de Leonid DragomirLa Facultatea de Filosofie din Bucure?ti unde eram studen?i exista pe atunci mult? libertate ?n alegerea cursurilor pe care doream s? le urm?m. Se afi?a la ?nceputul anului universitar o list? a cursurilor obligatorii ?i op?ionale, acestea din urm? fiind majoritare. A?a am descoperit cursul de Psihanaliz? filosofic? al profesorului Vasile Dem. Zamfirescu, despre care ?tiam vag c? fusese unul dintre discipolii lui Constantin Noica. Atmosfera de libertate ?n care ne mi?cam se reg?sea ?n totalitate aici. Cursul ne interesa at?t prin con?inutul lui — care adolescent n-a fost fascinat de psihanaliz?! — c?t ?i prin rigoarea ?i claritatea expunerii. De?i nu mai predase p?n? atunci, Vasile Dem. Zamfirescu era cu adev?rat profesor. Seminariile erau ?ns? ale noastre. Aici se iscau polemici, se propuneau interpret?ri insolite, se scriau ?i se citeau eseuri inspirate de noile probleme ?i lecturi. De obicei dep??eam limitele temei propuse, astfel ?nc?t totul ar fi putut degenera ?ntr-un dialog al surzilor sau ?n divaga?ii sterile dac? n-ar fi existat polul magnetic: profesorul. Nu numai c? el aducea, cu mult tact, discu?ia pe f?ga?ul normal, la obiect, dar opiniile noastre, oric?t de ?ndr?zne?e, vizau direct sau indirect aprobarea lui. Aceasta uneori venea, alteori nu, dar ceea ce conta pentru noi era faptul de a ne ?ti asculta?i. Sim?eam c? el poate s? vad? ?n spusele noastre sau dincolo de ele personalitatea noastr? ?ntreag?. De aceea voiam s? d?m totul ?n acele seminarii care treceau at?t de repede, de?i discu?iile se prelungeau ?n pauze ?i dup? ?ncheierea lor.
