Publicat? ini?ial, ?n prima edi?ie ?n 1785, cu titlul Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, este una dintre cele mai influente crea?ii din ?ntreaga oper? filosofic? a lui Immanuel Kant ?i, totodat?, un reper ?n istoria filosofiei universale. Lucrarea filosofului german cuprinde o prefa??, trei sec?iuni – Trecerea de la cunoa?terea ra?ional? comun? a moravurilor la aceea filosofic?, Trecerea de la ?n?elepciunea moral? popular? la metafizica moravurilor, Trecerea de la metafizica moravurilor la critica ra?iunii pure practice – ?i o remarc? final?, precedate de nota traduc?torului, Valentin Mure?an. ?n prefa??, Kant pledeaz? pentru o metafizic? a moravurilor ?i discut? despre metodologia pe care a folosit-o. El porne?te de la ?mp?r?irea filosofiei grece?ti ?n fizic?, etic? ?i logic?. ?n prima sec?iune, dup? cum ?i titlul sugereaz?, se face trecerea de la forma cunoa?terii comune privind moravurile la cea filosofic?. El discut?, printre altele, despre voin?a bun? ?i datorie. ?n sec?iunea a doua se aprofundeaz? problema imperativelor. ?n ultima sec?iune, Kant discut? despre voin??, libertate. De fapt, cea de-a treia sec?iune reprezint? punctul de pornire de la care Kant a dezvoltat Critica ra?iunii practice, publicat? ?n 1788.

Volumul cuprinde dou? traduceri clasicizate, semnate de Victor Scorade?, Dincolo de bine ?i de r?u, ?i de Janina Iano?i ?i Horia Stanca, Genealogia moralei. Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului german.

Charles Sanders Peirce (1839-1914) este o figur? important? a filosofiei secolului XIX ?i unul dintre prefa?atorii principalelor curente de g?ndire din secolul XX, fiind considerat fondatorul pragmatismului american. Cele dou? eseuri prezentate aici, primele din seria cunoscut? sub numele Ilustr?ri ale logicii ?tiin?ei, sunt reprezentative pentru opera sa, caracterizat? de profunzimi ?i subtilit??i specifice unui g?nditor care beneficiaz? ?i de preg?tirea unui om de ?tiin?a.Cu toate c? sunt uneori pur abstracte, observa?iile privitoare la convingeri ?i idei r?m?n, indiferent de sistem, puncte principale de sprijin pentru distinc?ia ?ntre g?ndirea s?n?toas? ?i cea viciat?.“ Este groaznic s? vezi cum o singur? idee neclar?, o singur? formul? f?r? ?n?eles, care se furi?eaz? ?n capul unui t?n?r, va ac?iona uneori ca un obstacol de materie inert? ?ntr-o arter?, ?mpiedic?nd circula?ia ?n creier ?i condamn?ndu-?i victima spre ofilire ?n plenitudinea vigorii intelectuale ?i ?n mijlocul abunden?ei intelectuale.“ - Charles Sanders Peirce

Cartea publicat? ?n 1983 este ?mp?r?it? ?n cinci p?r?i (ce cuprind treisprezece capitole). Fiecare capitol este constituit dintr-un dialog sau dialoguri, povestiri sau ra?ionamente ce abordeaz?, ?n general, paradoxuri, probleme de filosofie, logic? ?i matematic?. Printre temele redate ?n aceast? lucrare se num?r? problema p?catului ?i a virtu?ii (capitolul 4, intitulat ,,O ?ntrebare“), percep?ia ?i reprezentarea realit??ii (capitolul 7 ,,O fantezie minte-corp“), ontologia (capitolul 10 ,,Ce este existen?a?“), solipsismul (capitolul 12 ,,Solipsismul luminat“), problema adev?rului (capitolul 1 ,,De ce spui adev?rul?“ ?i capitolul 2 ,,O problem?“), problema vie?ii ?i a mor?ii (capitolul 9 ,,Zen de via?? ?i de moarte“). Lucrarea se remarc? printr-o formul? dens? ?i, ?n egal? m?sur?, elegant?, care ?i permite autorului s? prezinte chestiuni de altfel complexe ?n c?teva pagini revelatoare, prin povestiri sau dialoguri, f?r? a-?i plictisi cititorii. Ca ?ntr-un num?r de magie, art? de care autorul nu este str?in, publicul este atras ?i captivat de aparenta simplitate ?i ingeniozitate a ra?ionamentelor expuse. Probabil, ceea ce face cartea mai u?or de citit este atitudinea autorului, tonul s?u glume?, ludic ?n cea mai mare parte din cele 200 de pagini. Putem ilustra aceast? idee prin c?teva exemple. ?n cadrul capitolului 3, denumit ,,C?teva fragmente“, Raymond Smullyan poveste?te c? le-ar fi declarat studen?ilor ?n timpul unui examen c? dac? ei ?i-ar da cuv?ntul de onoare c? nu vor copia, atunci el ?i-ar da cuv?ntul c? nu va raporta mai departe dac? ei ar ?ncerca s? copieze. Cineva l-ar fi ?ntrebat la un moment dat dac? crede ?n astrologie. El a r?spuns c? nu crede ?n astrologie deoarece este ?n zodia Gemeni. Lista de propozi?ii care se contrazic singure, a lui Saul Gorn, un specialist ?n informatic?, pe care Smullyan le citeaz?, reprezint? ?i ele o mostr? de umor. Printre acestea se reg?sesc afirma?ii precum: ,,?nainte de a ?ncepe s? vorbesc, a? vrea s? v? spun ceva.“, ,,Jum?tate dintre minciunile pe care ei le spun despre mine sunt adev?rate.“ sau ,,Te ai dep??it pe tine ?nsu?i, ca de obicei.“

Thomas Hobbes (1588-1679) este unul dintre p?rin?ii liberalismului ?n g?ndirea politic?. Textele de fa?? reprezint? cel mai important segment din Leviathan - cea mai important? lucrare a lui Hobbes, scris? ?n 1651, care poate fi considerat pe bun? dreptate punctul de pornire al trecerii de la sabie la cuv?nt ca principal? arm? ?n politic?. Cititorul poate descoperi ?n aceste pagini un filosof care s-a aplecat asupra temei societ??ii cum pu?ini au f?cut-o ?nainte de secolul XX, ?ntruc?t acesta este ?miezul fierbinte“ al g?ndirii hobbesiene, pe care arhicunoscutele sintagme ?starea de natur?“ ?i bellum omnium contra omnes nu au reu?it niciodat? s?-l scoat? la iveal?.

Volumul de fa?? cuprinde trei eseuri ale autorului francez despre ,,r?sul provocat ?n mod special de c?tre comic“. Acestea au la baz? ideile urm?toare: comicul este uman, r?sul are nevoie de o deta?are emo?ional? fa?? de obiectul/subiectul vizat, r?sul are o func?ie social?. Autorul exploreaz? diferite ipostaze ale comicului ?n art? sau ?n via?a de zi cu zi ?n func?ie de cauza care a produs efectul respectiv. Un om care se ?mpiedic? ?i cade poate st?rni r?sul trec?torilor. ?n aceast? situa?ie comicul survine ca urmare a rigidit??ii mecanice a personajului care a c?zut pentru nu a putut evita un obstacol. ?i o diformitate poate st?rni r?sul, ?nsa una care poate fi imitat? de o persoan? care nu are acea diformitate. Exist? ?i un comic al mi?c?rilor, de exemplu, gesturile unui orator. ?n cel de-al doilea capitol, autorul analizeaz? alt? dou? categorii: comicul de situa?ie ?i pe cel de limbaj. ?n fine, al treilea capitol este consacrat comicului de caracter. Anexa de la sf?r?itul lucr?rii curprinde o scurt? discu?ie despre defini?iile comicului, dar ?i despre metoda utilizat? de autor ?n cele trei capitole. Comicul ?ine de aceast? dimensiune a persoanei prin care se seam?n? cu un lucru, acest aspect al evenimentelor umane care imit? prin rigiditatea sa de un fel cu totul spe-cial, mecanismul pur ?i simplu, automatismul, de fapt mi?carea f?r? via??. El exprim?, a?adar, o imperfec?iune individual? sau colectiv? care necesit? o corec?ie imediat?. R?sul este ?ns??i aceast? corec?ie. R?sul este un anumit tip de gest social care subliniaz? ?i reprim? o distragere special? a oamenilor ?i evenimentelor.

Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului de la na?terea c?ruia se va s?rb?tori ?n toamna anului 2014 (15 octombrie) 170 de ani.

Dac? Riscul g?ndirii nu s-a bucurat de aten?ia meritat?, probabil din cauza exploziei nea?teptate de produc?ii culturale – ?i mai ales pseudoculturale – care s-a petrecut dup? decembrie 1989, noua lucrare a celor doi g?nditori, scris? dup? aproape dou? decenii, ar trebui s? aib? toate premisele pentru a fi receptat? cum se cuvine.Sub forma ?n?el?toare a dialogului ?ntre cinci personaje caracterizate – fiecare – de un stil de g?ndire bine determinat cei doi ascund nenum?rate giuvaere ale g?ndirii originale, penetrante ?i vizionare. Cititorul obi?nuit s? caute pe copert? elementele care s?-i permit? m?car printr-un exerci?iu deductiv descifrarea ingredientelor discursului celor doi autori va fi surprins la fiecare pagin?.Dac? ?cele 5 lucruri esen?iale pe care trebuie s? le ?tii despre via??“ reprezint? de cele mai multe ori o simpl? etichet?, sub care compozi?ia eterogen? a con?inutului, superficialitatea ?i caracterul facil al expunerii mul?umesc ?i conving doar pe termen scurt, ?n cazul lucr?rii celor doi filosofi rom?ni lucrurile stau exact pe dos. ?n cele cinci capitole care analizeaz? avatarurile g?ndirii sunt ascunse nenum?rate modele de ?n?elepciune ?i de disciplin? a logosului, f?r? a fi anun?ate, explicate cu toate determina?iile conexe sau accentuate ?n vreun fel. Acesta este probabil cel mai elegant mod de a r?spl?ti cititorii: spun?ndu-le cum f?r? a-i avertiza c?.Pentru cine ??i dore?te totu?i o etichet? care s? u?ureze clasificarea acestui volum, cea mai concis? ?i mai potrivit? este oferit? de un binecunoscut dicton latin: Sapienti sat. ?ntr-un ocean de solu?ii, Sorin Vieru ?i Terente Robert construiesc o insul? de probleme a c?rei tr?inicie este alarmant? ?i, ?n acela?i timp, reconfortant?.

De La Boétie ofer? una dintre primele ?i cele mai clare explica?ii privind servitutea voluntar?, starea care define?te supunerea majorit??ii fa?? de minoritatea care de?ine puterea politic?. Este ?i va r?m?ne acela?i lucru, indiferent de scurgerea timpului: un eseu memorabil despre m?re?ia ?i micimile naturii umane, slujit exemplar de g?ndul ?i de pana unui geniu cu care timpul nu a avut prea mult? r?bdare.,,Dar, Dumnezeule mare, ce ?nseamn? asta? Cum s? numim aceast? nenorocire? Ce viciu ?ngrozitor e ?sta, s? vezi nenum?ra?i oameni, nu doar c? se supun, ci c? slujesc, nu c? sunt guverna?i, ci c? sunt tiraniza?i, neav?nd nici bunuri, nici p?rin?i, nici copii, nici m?car propria lor via???“ ?tienne de LA Boétie

Pamfletul Sim?ul comun (1776) a fost un veritabil best-seller ?n epoc?, succesul de care s-a bucurat reflect?ndu-se ?n numeroasele republic?ri. Lucrarea pledeaz?, cu argumente solide, pentru separarea total? a coloniilor americane de Marea Britanie, invoc?nd drepturile naturale ale oamenilor, egalitatea ?i suveranitatea fiec?rei fiin?e, supunerea doar fa?? de lege ?i caracterul absurd al institu?iei monarhiei. Autorul surprinde cu verv? ?i fine?e toate circumstan?ele favorabile desprinderii de patria-mam?, ?ndemn?ndu-?i concet??enii s?-?i decid? singuri soarta.

Lucrarea aceasta se bazeaz? pe teza de doctorat a autorului, sus?inut? ?n iunie 2008, Problema drept??ii ?i restituirea propriet??ilor ?n Rom?nia post-decembrist?, fiind ?ns? o versiune modificat? a tezei. Dup? cum m?rturise?te autorul, unele pasaje tehnice au fost adaptate, pentru a putea fi u?or inteligibile pentru publicul larg. Cartea de fa?? este rezultatul unor ample cercet?ri, ?ncepute ?n 2002. ?Nu mai cred c? principala datorie a filosofului moral este de a produce ?solu?ii? (sentin?e) la problemele etice percepute ca atare ?ntr-un univers social. […] La fel ca ?ntr-un tribunal, pledoariile sunt utile, ?i e bine s? se foloseasc? de argumente c?t mai puternice ?i mai rafinate. Dar, la fel cum cercetarea ?n materie de drept nu-?i poate propune ca obiectiv principal producerea de pledoarii specific avoca?ilor (cu toate c? examinarea fundamentelor legii poate conferi o greutate suplimentar? unei pledoarii particulare sau alteia), tot a?a cercetarea de ordin etic nu-?i poate propune ca obiectiv ceva similar pledoariilor.“ Con?inutul este organizat ?n 7 capitole, concluzii ?i o bibliografie, util? f?r? ?ndoial? pentru oricine ar dori s? aprofundeze chestiunile abordate de autor. Introducerea este urmat? de o discu?ie conceptual? ?i metodologic? despre repara?ie (capitolul 2), rectificare, restitu?ie, drepturile de proprietate ?i evaluarea moral? a restitu?iei. Celelalte capitole se ocup? de urm?toarele teme: nedreptatea na?ionaliz?rii (capitolul 3), restitu?ia post-comunist? (capitolul 4), argumentul coasian (capitolul 5), restitu?ia ?i dreptatea transgenera?ional? (capitolul 6), principiul nozickian al rectific?rii nedrept??ilor (capitolul 7). ?Am ?ncercat apoi s? analizez ce anume presupune c?utarea unui r?spuns la o ?ntrebare de tipul ?Este restitu?ia justificat? ?? (?n 2.3.) Rezultatul important, cred, a fost acela c? nu exist? un r?spuns simplu, ?i c? o astfel de ?ntrebare este prost formulat?. Am propus ?n loc alte cinci ?ntreb?ri, mai precise : dac? actul na?ionaliz?rii a fost unul nedrept, dac? o politic? restitutiv? risc? sau nu s? ?ndrepte o nedreptate trecut? ?nf?ptuind o alta, dac? putem identifica cu precizie obiectele restitu?iei ?i dac? orizontul temporal introduce elemente importante ?n cadrul de evaluare moral? (at?t ca atare, c?t ?i ?n dimensiunea sa intergenera?ional?). ?n primul r?nd, putem afirma c? politica aleas? imediat dup? 1989 (cea a men?inerii status-quo-ului, ?n speran?a c? lucrurile se vor rezolva cumva de la sine sau ca o solu?ie ideal? se va prezenta ?n mod miraculos) a fost at?t lipsit? de vreo justificare moral?, c?t ?i neinspirat? din punct de vedere pragmatic.“

Urm?nd acela?i tipar de p?n? acum (Logica elefan?ilor, Editura All, 2012), Ciprian V?lcan ?i Dana Percec au selectat c?te dou?zeci de eseuri care formuleaz?, ?ntr-o manier? doar aparent lejer?, un r?spuns la tot at?tea pretexte, culese cu ochiul colec?ionarului de caricaturi din presa rom?neasc? ?i interna?ional? sau din tomuri mai mult sau mai pu?in colbuite. Autorii inspecteaz? cu lupa ?i curiozitatea entomologului numeroase ?nt?mpl?ri, mesaje ?i personaje contemporane, ?ndemn?ndu-i pe cititori, prin stilul degajat ?i tonul convivial, s? se amuze pe seama absurdului din via?a de zi cu zi. Fie c? este vorba de politic?, sport, mod?, mass-media sau tribunale, de gastronomie sau vr?jitorie, eseurile demonteaz? adev?ruri mici, truisme, precum ?i pl?smuiri de tot felul. Fiec?rei p??anii evocate ?n pretext – unele ilare, cu miros de b?lci, altele aproape detestabile – autorii Metafizicii bicicli?tilor ?i r?spund ?n manier? diferit?, dar convergent?, contur?nd o nevoie de a r?scoli excesele lumii pentru a o ?ndemna s? se rea?eze.

Despre guvernarea reprezentativ” este o carte plin de surprize i sugestii despre bunele practici ale guvernrii, care nu trebuie s lipseasc din bibliotecile celor preocupai de zona politicii. Volumul de fa a vzut prima dat lumina tiparului n 1861 i reunete principiile la care a lucrat filosoful britanic John Stuart Mill n cea mai mare parte a vieii sale. Aceast lucrare publicat la mijlocul secolului al XIX-lea i pstreaz prospeimea i relevana pn astzi, cnd suntem tot mai aproape de a ncheia a doua decad a secolului XXI. n primul rnd, pentru c imagineaz pn n cele mai mici detalii acel model politic pe care l numim democraia reprezentativ”. Winston Churchill spunea despre acesta c este prost, dar e cel mai bun dintre cele pe care le-a inventat omenirea”. John Stuart Mill i descrie organizarea, detaliaz rolul instituiilor, felul n care sunt alei sau numii demnitarii i explic atribuiile fiecruia. Pune n eviden atu-urile, dar i vulnerabilitile guvernrii reprezentative, comparnd-o cu alte sisteme politice din vremea sa. n final, ajunge la o concluzie foarte asemntoare cu cea a premierului britanic din secolul urmtor. Colecia IN NUCE reunete fragmente venic verzi” din cultura omenirii, mpletind discursuri din art, literatur, tiine sociale i religie. Dincolo de renumele autorilor i de valoarea titlurilor pentru fiecare domeniu n parte, acestea sunt pilde ale nelepciunii universale din toate vremurile. De acelasi autor: Utilitarismul

Immanuel Kant (1724-1804) este o figur? legendar? a filosofiei germane, opera sa fiind baza ? revolu?iei copernicane“ petrecute ?n istoria g?ndirii ?n plin? er? de av?nt al romantismului. ?n volumul de fa?? sunt cuprinse dou? eseuri foarte pu?in cunoscute publicului amator de filosofie, ?n care vom reg?si g?ndurile filosofului privitoare la ?nceputuri (ale istoriei omenirii) ?i sf?r?ituri (ale lumii ?n general). Scrise dup? celebra triad? a ? Criticilor“, textele poart? amprenta sistemului kantian de g?ndire, dar constituie totodat? ?ncerc?ri remarcabile de abordare a unor subiecte de larg interes, analizate din perspectiva ve?nicei clauze a ? condi?iilor de posibilitate“. Orice minte uman? care va ?ncerca s? cuprind? ?nceputul ?i sf?r?itul se va vedea constr?ns? ?ntr-un fel sau ?n altul de limitele pe care Kant ?ncearc? s? le expun? aici ?n idei c?t mai simple.? Istoria naturii ?ncepe a?adar cu binele, c?ci este lucrarea lui Dumnezeu, iar istoria libert??ii cu r?ul, c?ci este lucrarea oamenilor. Pentru individ, care, ?n exerci?iul libert??ii prive?te doar c?tre sine, o astfel de schimbare a fost o pierdere pentru natur?, ale c?rei scopuri sunt orientate spre oameni ca specie, a fost un c??tig.“

Alchimia fericirii, publicat? ?n persan? (Kimiya?yi sa’adat), spre sf?r?itul vie?ii autorului, urm?re?te atenuarea tensiunilor dintre filosofii ?i misticii Islamului ?i scoate ?n eviden?? importan?a autodisciplinei ?i a ascetismului. Traducerea de fa?? are la baz? traducerea publicat? ?n 1910, ?n englez? de Claud Field (The Alchemy of Happiness) ?i este structurat? ?n opt capitole, aproximativ egale ca ?ntindere. Cartea de fa?? reune?te o serie de interpret?ri ale unor pilde cu con?inut religios evocate ?n Coran ?i ale unor idei exprimate de Mahomed, de al?i profe?i sau ?nv??ati musulmani. Chestiunile abordate de Al-Ghazali aduc ?n prim-plan ideea unei vie?i religioase exemplare. Astfel, el prezint? mai multe sfaturi pentru musulmanii pio?i. Raportul omului cu divinitatea, cu semenii s?i, cu rudele apropiate, dar ?i implica?iile religioase ale institu?iei c?s?toriei sau ale muzicii ?i dansului sunt printre cele mai importante subiecte din lucrarea lui Al-Ghazali. S? ?tii, o, preaiubite, c? omul nu a fost creat ?n glum? sau la ?nt?mplare, ci a fost f?cut ?ntr?un fel minunat ?i pentru un ?el ?nalt. Chiar dac? nu a existat dintotdeauna, el tr?ie?te ve?nic; ?i chiar dac? trupul s?u este slab ?i p?m?ntesc, spiritul ?i este m?re? ?i dumnezeiesc. ?i cu c?t este mai ales subiectul cunoa?terii noastre,cu at?t mai mare va fi ?nc?ntarea sim?it? ?n studierea acestuia; de exemplu, ne?ar face mai mult? placer s? ?tim secretele unui rege dec?t dac? am afla secretele unui ministru. V?z?nd c? Dumnezeu este cel mai ?nalt obiect posibil pentru cunoa?terea noastr?, cunoa?terea Sa trebuie s? ne d?ruiasc? mai mult? desf?tare dec?t oricare alta.

De?i frecvent contestat f?r? s? fie citit, Karl Marx r?m?ne a fi unul dintre cei mai importan?i g?nditori ai omenirii, r?u ?n?eles ?i, ?n ciuda celebrit??ii sale, r?u cunoscut; selec?ia – prima de dup? 1990 – f?cut? de marele c?rturar Ion Iano?i demonstreaz? r?spicat acest lucru.

人既高贵又渺小，人因思想而高贵，高贵到知道自己渺小和高贵。 人是自然界中*脆弱的东西，所以他是一根芦苇，但他因为会思考，可以囊括宇宙，可以通向无穷，这就是人在宇宙中的全部尊严。人是一根会思考的芦苇。神造天地，而天地不知，唯有人有知。 人因会思考而高于万物，统率万物，高贵得如同世间的王。即使死亡也无法剥夺他的尊严，因为他知道自己将要死亡，而宇宙对此浑然不知。即使他被毁灭了，也是一个被罢黜的国王赴死，因为没有什么东西能剥夺他的尊严和血统，那就是他的思想。

The book “55 years of Thoughts & Meditations” is the result of the constant efforts, inquiries, reflections, thoughts and meditations of one man. All matters analysed derive from our everyday lives and include social, political, philosophical and love issues, as well as more general reflections on life. These matters are delivered in a thematic manner, which varies in both form and substance and is expressed in prose mainly, but also in poetic form. Many of the issues posed occur to every thinking person, who follows his/her own path on earth and who seeks answers and solutions to life’s problems: Why do nations engage in battle? Why do people fight? What makes human contact difficult? What are art and beauty? What are sciences and what are their true limits? Should we trust them? What is “wisdom” and “beauty” and which knowledge is truly worthwhile? Is there objective knowledge? What is the unique truth? Is there good and evil? What are the three ideals, “Love”, “Knowledge” and the “Truth”?So one morning, I began to gather and then document all my random thoughts, the remnants of everything that has triggered my observations, all the questions I have documented throughout my life and everything I had noted here and there and I turned it into a book of personal thoughts and meditations. This book is therefore the book of life, taken straight from life, rich with the reflec-tions of a lifetime. It is a book about life and is aimed at every thinking and honest reader with good intentions. This includes young readers who are gifted with the clarity of soul and are in a better position to be aware of the just and the beautiful. Fifty five years of thoughts and meditations is what this book is. It is a quest of “Love”, of “Knowledge” and of the “Truth”.

Το παρ?ν βιβλ?ο ?55 Χρ?νια Σκ?ψει? & Διαλογισμο?? ε?ναι το απ?σταγμα συνεχο?? προσπ?θεια?, αναζητ?σεων, προβληματισμ?ν, σκ?ψεων και διαλογισμ?ν εν?? ανθρ?που. Με πολυπο?κιλο και ποικιλ?μορφο θεματικ? περιεχ?μενο σε πεζ? κυρ?ω? μα και ποιητικ? λ?γο, τα θ?ματα ε?ναι ?λα απ? την καθημεριν?τητα: Κοινωνικ?, πολιτικ?, φιλοσοφικ?, ερωτικ?, γενικ?τερη? αναζ?τηση? κ.τ.λ.Πολλ? τα ερωτ?ματα που ξεπροβ?λλουν εμπρ?? σε κ?θε σκεπτ?μενο ?νθρωπο που βαδ?ζει το προσωπικ? του μονοπ?τι π?νω στην γη και ο οπο?ο? αναζητε? απαντ?σει? και λ?σει? των προβλημ?των τη? ζω??. Γιατ? αντιμ?χονται οι λαο?; Γιατ? μαλ?νουν οι ?νθρωποι; Τι δυσκολε?ει την ανθρ?πινη επικοινων?α την καθημεριν?; Τι ε?ναι η τ?χνη και η ομορφι?; Τι ε?ναι οι επιστ?με? οι πολλ?? και ποια ε?ναι τα ?ρια του? τα αληθιν?; Πρ?πει να τι? εμπιστευ?μαστε λοιπ?ν; Τι ε?ναι η ?σοφ?α? και η ?ομορφι?? και ποιε? οι γν?σει? που αξ?ζουν τελικ?; Ποια ε?ναι η αλ?θεια η μοναδικ?. Υπ?ρχει γν?ση αντικειμενικ?; Υπ?ρχει το καλ? και το κακ?; Ε?ναι λοιπ?ν τα τρ?α ιδανικ?, η ?Αγ?πη?, η ?Γν?ση? και η ?Αλ?θεια? τελικ?;?τσι λοιπ?ν ξεκ?νησα ?να πρω?, τι? σκ?ρπιε? σκ?ψει? μου αυτ??, το κατακ?θι μια? ολ?κληρη? ζω?? ?λων εκε?νων για τα οπο?α τ?σο πολ? ?χω προβληματιστε? και ?λα τα ερωτ?ματ? μου που ?χουν καταγραφε?, να τα μαζ?ψω ?να πρω?, ?λα αυτ? που ε?χα καταγεγραμμ?να εδ? και εκε?, σε ?να βιβλ?ο προσωπικ? σκ?ψεων και διαλογισμ?ν. Ε?ναι ?να βιβλ?ο τη? ζω?? λοιπ?ν το βιβλ?ο αυτ?, βγαλμ?νο απευθε?α? μ?σα απ? την ζω? που με συγκ?νηση το καταγρ?φω και με περ?σσια περισυλλογ?.Ε?ναι βιβλ?ο τη? ζω?? και απευθ?νεται σε κ?θε σκεπτ?μενο καλοπροα?ρετο και ?ντιμο αναγν?στη αλλ? και σε ηλικ?ε? νεαρ??, που με την καθαρ?τητα που ?χουν στη ψυχ?, πιο ε?κολα κι αντιλαμβ?νονται το ?μορφο, το δ?κιο και το σωστ?. Πεν?ντα π?ντε χρ?νια σκ?ψεων και διαλογισμ?ν ε?ναι το βιβλ?ο αυτ?. Ε?ναι μια αναζ?τηση τη? ?Αγ?πη??, τη? ?Γν?ση?? και τη? ?Αλ?θεια?

One of the most influential works in the history of philosophy. Known as Kant's First Critique, dealing with questions concerning the foundations and extent of human knowledge, Kant builds on the work of empiricist philosophers such as John Locke and David Hume, as well as taking into account the theories of rationalist philosophers such as Gottfried Wilhelm Leibniz and Christian Wolff.

A book in which Rousseau theorized about the best way to establish a political community in the face of the problems of commercial society, which he had already identified in his Discourse on Inequality. The Social Contract helped inspire political reforms or revolutions in Europe, especially in France. The Social Contract argued against the idea that monarchs were divinely empowered to legislate. Rousseau asserts that only the people, who are sovereign, have that all-powerful right.