Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Cu cel mai recent roman al ei, Paznicul farului, Camilla L?ckberg demonstreaz? din nou c? este unul dintre cei mai buni autori suedezi de ast?zi. Paznicul farului este continuarea mult a?teptat? a seriei Fj?llbacka ?i a ?nregistrat v?nz?ri spectaculoase. Ne ?nt?lnim din nou cu inspectorul de poli?ie Patrick Hedstr?m, care s-a ?ntors la birou dup? o lung? pauz?, ?n care a ?ncercat s?-?i refac? for?ele ?i s? aib? grij? de gemenii s?i n?scu?i prematur. La sec?ie ?l a?teapt? o nou? anchet?. Mats Sverin, directorul financiar al consiliului local, o persoan? mult ?ndr?git?, a fost g?sit mort ?n apartamentul s?u, cu un glon? ?n ceaf?. ?mpreun? cu colegii s?i, Patrik ?ncepe s? cerceteze via?a victimei, care avea mai multe secrete dec?t ?i-ar fi putut imagina cineva. Secrete ?ntunecate se g?sesc peste tot - chiar ?i insula Gr?sk?r din vecin?tatea or??elului este un loc despre care au circulat ?ntotdeauna cele mai sinistre zvonuri. Locuitorii spun c? insula este b?ntuit? de spiritele celor mo?i care vor s? le spun? ceva celor vii... Camilla L?ckberg s-a n?scut ?n 1974. ?nainte de a deveni cea mai popular? scriitoare suedez? de romane poli?iste, a lucrat mai mul?i ani ca director de marketing. ?nscrierea la un curs de creative writing i-a schimbat destinul. Sirena face parte dintr o serie de ?apte romane (Seria Fj?llbacka) ce s-au bucurat de un succes enorm de pia?? ?i de o pres? foarte bun?. Aceast? serie este ?n curs de publicare ?n peste 30 de ??ri. La Editura TREI au ap?rut: Sirena, Copilul german, Prin?esa ghe?urilor, Predicatorul, Piaz? rea ?i Cioplitorul ?n piatr?.Cu cel mai recent roman al ei, Paznicul farului, Camilla L?ckberg demonstreaz? din nou c? este unul dintre cei mai buni autori suedezi de ast?zi. Paznicul farului este continuarea mult a?teptat? a seriei Fj?llbacka ?i a ?nregistrat v?nz?ri spectaculoase. Ne ?nt?lnim din nou cu inspectorul de poli?ie Patrick Hedstr?m, care s-a ?ntors la birou dup? o lung? pauz?, ?n care a ?ncercat s?-?i refac? for?ele ?i s? aib? grij? de gemenii s?i n?scu?i prematur. La sec?ie ?l a?teapt? o nou? anchet?. Mats Sverin, directorul financiar al consiliului local, o persoan? mult ?ndr?git?, a fost g?sit mort ?n apartamentul s?u, cu un glon? ?n ceaf?. ?mpreun? cu colegii s?i, Patrik ?ncepe s? cerceteze via?a victimei, care avea mai multe secrete dec?t ?i-ar fi putut imagina cineva. Secrete ?ntunecate se g?sesc peste tot - chiar ?i insula Gr?sk?r din vecin?tatea or??elului este un loc despre care au circulat ?ntotdeauna cele mai sinistre zvonuri. Locuitorii spun c? insula este b?ntuit? de spiritele celor mo?i care vor s? le spun? ceva celor vii...

ngerii i rsu-plnsu reprezint un caleidoscop de proze scurte, diverse ca registru narativ i plasament tipologic, realiste sau misterioase n explorarea unor universuri afective imprevizibile n dezvoltarea ideaiei. n mare, e aici ceea ce s-ar numi Active Fictions Show. Naraiunile sunt de un laconism galo-latin, dar, n anumite pasaje, sintagme, discursuri ceva mai ample, dndu-i drumul“ spre o fantazare lingvistic, verbocreatorie, sau cvasiverbocreatorie, n descrierea existenei uor surdinizate, interiorizate, spre vis, spre supra-realitate a posibilitii noastre de a ne imagina cu ochii nchii, mijii sau chiar larg deschii. n diversitatea textelor s-ar ntmpla parc o multipl deschidere de ui, dar i plasare de antene pentru captarea semnalelor din psihocosmicitatea existenei n fantastic, n basm (intelectual, modern), n vis. E o concomiten (i interaciune) a cercetrii prin art i a intuiiei, a veridicului i a inefabilului. Leo Butnaru este un diavol cu barb care scapr din copite de sidef la mijloc de ru i de bine, adic ntr-o lume din scoar de mr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le nal Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu tie s i-l pzeasc pe al su, ceea ce nseamn c este un poet adevrat.Leo, ridic vslele i las vntul s te poarte spre limanul Nistrului romnesc, spre Delta uimirilor ce le adun Europa lng Ceatalul Ismail, spre misterele Carpailor. (Fnu Neagu) Dei tritor n lumea Prutului de dincolo, Leo aparine organic literaturii romne. Ai spune c triete la Bucureti, Rduti sau Rmnicu Srat... (Mihail Glanu)

O contes? dependent? de cocain?, un ajutor de coafez? care a câ?tigat la loterie, doi arheologi, un scriitor distrat ?i al?i câ?iva pasageri îi stârnesc interesul lui Poirot, aflat în zborul de la Paris spre Croydon. Când în avion este descoperit cadavrul unei c?m?t?rese ucise cu o s?geat? otr?vit?, pentru toat? lumea este evident c? uciga?ul se afl? la bord, dar ancheta nu duce nic?ieri. E oare posibil ca, de data aceasta, criminalul s? scape nepedepsit? Apari?ia nea?teptat? a fiicei de mult abandonate a c?m?t?resei ?i dezv?luirile privind o afacere bazat? pe ?antaj par s? îl pun? în încurc?tur? pe Poirot. Mintea lui se dovede?te îns?, din nou, singura capabil? s? pun? ordine în indiciile care par s? îi incrimineze, pe rând, pe to?i pasagerii... chiar ?i pe el însu?i.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Opunnd extraordinarul realitii cotidiene, Stevenson voia – afirm scriitorul Henry James – s dezvolte sentimentele cele mai alese – neastmprul, cutezana, hotrrea, pasiunea, curiozitatea, nobleea, elocvena i prietenia, pentru ca tradiiile acestor nsuiri preioase s nu dispar.“ – Tudor Palladi

i n povestiri i n aceste nsemnri de cltorie, Grigore Ilisei introduce fiorul fanteziei mrind, ca s m exprim ct mai n acord cu specificul scrisului su, sub lup. Ceea ce lentila apropie, dei nc la dimensiuni abia perceptibile, primete din partea imaginaiei o sporire nou, dar nu n sens spaial, ci intelectual. Procedeul mi se pare a veni de la Hoga, scriitor prezent nu numai aici, n note de cltorie, ci i n prozele lui Grigore Ilisei.“ (Val Condurache)n largul su n descrieri, cu o pan (un penel) dedat zugrvirii metaforice, ntr-o cromatic proaspt, Grigore Ilisei este i un narativ, cu apetit pentru istorii din care izvorte o lecie tulburtoare (l intereseaz i istoria, fiindc, de bun seam, istoria este o comoar). E o aplecare ce nu poate dect s stimuleze reflexivitatea nsemnrilor.“ (Florin Faifer)oldul cel mic al Africii, pistoletul, cum mi se nfieaz Tunisia cnd privesc paniglobul, este parc o delt a continentului, prin ale crei brae i guri intri ntr-o lume fastuoas, fabuloas, fascinant, frisonant i puin nfricotoare, totodat. Te afli n faa unei revrsri de necunoscut i mister. Aa i nchipui partea aceasta a Terrei, fie i din fuga gndului. E, ntr-adevr, aveam s o constatm, un trm al tainei, ce nu i-a pierdut nici azi, cnd secretele de pe faa pmntului aproape c au disprut, puterea iradiant a misteriosului.“ (Grigore Ilisei)

Vivimos en una sociedad moderna y tecnológica, tenemos un rápido y fácil acceso a la información de distintas formas. ?Ni siquiera podemos imaginarnos la vida de otra manera! Sin embargo, a veces olvidamos que las más bonitas experiencias surgen de las cosas sencillas... Leed el 6? volumen de la serie ?Un corazón de Ranita” y aprended cuál es el secreto del poder de no renunciar nunca a vuestros sue?os. Probad la Copa de la Sabiduría y adentraos en la competición para el puesto del mejor narrados, al lado del Joven Pulga y del Gusanito de Seda. Pasáoslo bien con el Mosquito Achispado y enteraos de los planes del Mosquito Cirujano de forjar su fama a cuesta del deseo de las tejoncillas de ser atractivas. ?Descubrid historias fantásticas y lecciones de vida sobre el amor, el valor y la amistad!

Despre cum p?rin?ii ?i pot ?ncuraja pe copii s? nu devin? ni?te adul?i previzibili ?i plictico?i. Sau creative parenting. Adora danseaz?. E ziua ei de na?tere. Dansez ?i eu cu ea. Dans?m pe piesa Yoshiko a forma?iei The J’s with Jamie. Ies pu?in din camer? ?i o las s? danseze singur?. Dup? c?teva clipe, o aud ?ip?nd. Alerg repede la ea s? v?d ce s-a ?nt?mplat. Nu se ?nt?mplase nimic, at?ta doar c? Adora ??i c?ra pumni ?n cap ?i spunea ?ncontinuu: ?Creier t?mpit, creier t?mpit…“. Adora se certa cu creierul ei, tr?g?ndu-i ?i ni?te pumni ?n cap, a?a, ca s? se-nve?e minte. O ?ntreb ce s-a ?nt?mplat ?i ea ?mi spune: — P?i, uite, eu dansez ?i creierul se g?nde?te c?nd ?i-a spart buza Sacha ?i i-a curs s?nge. Cu alte cuvinte, c?nd ?i-e ?i ?ie lumea mai drag? ?i vrei, de exemplu, s? dansezi, creierul t?u ?ncepe s? o fac? pe nebunul, g?ndindu-se la lucruri triste. P?i, nu merit? s?-i tragi una-n cap?!

Cavalerii Pardaillan - Vol. 9. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Du?manul Faustei, Saetta, pune la cale o r?zbunare prin care este convins c? îl va r?pune în sfâr?it pe fiul ei, Jehan cel Brav. Ignorând inten?iile tat?lui s?u adoptiv, Jehan, ajutat de Pardaillan, continu? s? o caute pe Bertille, fiica lui Henric al IV-lea. Îns? comoara Faustei ?i planul de asasinare a regelui dau na?tere la numeroase comploturi ?i înfrunt?ri în care cei doi eroi vor trebui din nou s? î?i înfrunte împreun? du?manii. Poate c?, odat? g?sit? comoara, Pardaillan î?i va g?si lini?tea al?turi de noua sa familie. Dar pentru cât timp?

Te voi lua totu?i cu mine, M?iastro… Te voi ascunde ?n inim?, ?n g?nd, ?n vis…. Te voi oglindi ?n treizeci ?i trei de chipuri – ?n marmor? alb?, sur? ?i neagr?, ?n bronz lustruit ca aurul, ?n aur ?nsu?i… Te voi sculpta ?n lumin?, dincolo de lut ?i carne, ??i voi face cu m?inile mele de ??ran din Gorj aripi ?nalte de piatr? sau metal, ?i cu ele te vei ?n?l?a ?i vei zbura ca ?i aci, str?b?t?nd P?m?ntul, de la un cap la altul… (?ncet de tot.) ?i vei c?nta… c?ntecul t?u… ?i al meu…O carte pentru copii antrenant?, pentru pu?tii de toate v?rstele.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Aventurile lui Tom Sawyer este una dintre acele cri rare despre care se poate afirma cu certitudine astzi, la mai bine de un secol de la apariia ei, c se adreseaz tuturor vrstelor, mai bine zis, copiilor de orice vrst.“ – Petre Solomon

Când o feti?? este g?sit? moart?, înecat?, dup? ce s-a l?udat c? a v?zut o crim?, faimoasa scriitoare de romane poli?iste Ariadne Oliver îl cheam? pe vechiul s?u prieten Hercule Poirot pentru a-l descoperi pe uciga?. Cine ?i de ce ar fi avut motiv s? omoare un copil nevinovat? Poate c? povestea spus? de Joyce nu era, pân? la urm?, una dintre obi?nuitele ei minciuni, menite a-i impresiona pe ceilal?i? Poirot va trebui s? fac? apel la toat? ingeniozitatea sa pentru a descâlci misterul unor decese ?i al unei dispari?ii suspecte, dar mai ales pentru a împiedica s?vâr?irea altor crime.

Pentru prima oar? ?n limba rom?n?, Cresc?torul de gorile reprezint? o fascinant? ?i nea?teptat? antologie de povestiri ?africane”, narate ?ns? de o voce occidental?. Dup? succesul uria? al rubricii Aquafuertes porte?as (Acvaforte din Buenos Aires) din ziarul argentinian El Mundo, Roberto Arlt pleac? ?n Spania, ?n februarie 1935, ?n c?utare de noi surse de inspira?ie pentru articolele sale (rezult?nd seria Aquafuertes espa?olas, la fel de bine primit? de c?tre public), extinz?ndu-?i apoi c?l?toria spre ora?ele Tanger, Tetuán ?i Ceuta din nordul Africii. Descoper? aici o lume fascinant? care, la numai 4 ore distan?? de Spania, p?streaz? obiceiuri medievale, unde ?tr?ie?te o mul?ime compact? ?i pitoreasc?, materialist?, poetic?, necru??toare ?i cu porniri de ciudat? generozitate” (Ediciones del Viento). Misterioase ori pline de cruzime, dar ?i amuzante, povestirile inspirate din aceast? experien?? marocan? au fost publicate ?n suplimentele El Mundo Argentino ?i El Hogar ?n 1936, apoi reunite ?n volum ?n 1941 ?i constituie un capitol distinct al operei arltiene, semn?tur? care a influen?at semnificativ literatura sud-american? a secolului XX. Julio Cortázar: ?Alalt?ieri l-am terminat de recitit ?i azi ?ncep paginile acestea ?nc?lzit, pu?in dezolat c? Arlt mi-a alunecat din m?ini, odat? cu ultima povestire din Cresc?torul de gorile. M-a l?sat singur ?n fa?a foilor albe ?i a unei m?ri albastre, profunde, care nu-mi folose?te la mai nimic.” 

C??tig?tor al Concursului de Debut ?Adenium START”, edi?ia a treia, sec?iunea Proz?, romanul Vrum-vrum o are ?n centrul s?u pe Clara B., care, din empatie pentru p?l?riatul artist ratat Poeteski, pleac? spre Hollywood pentru a-i recupera acestuia Muza care ?l p?r?sise. O c?l?torie donquijotesc? spre nic?ieri, condimentat? cu tot ce a putut re?ine mai bun literatura absurdului de la Jarry ?i Harms ?ncoace.

Cin? cu langustine, ap?rut ini?ial ?n anul 1987 (Editura Cartea Rom?neasc?), se constituie dintr-o suit? de schi?e ?i povestiri av?nd, ca numitor comun, spa?iul geografic al Peninsulei Iberice. Stilul prozelor este alert, cu nota?ii scurte, imprim?nd un ritm viu lecturii. Este o proz? care angajeaz? subtil interesul cititorului, provoc?ndu-l ?ntr-un registru discret la reflec?ie ?i coresponden?e de tr?iri. Povestirile iberice ar putea fi ?i un posibil vestibul de p?trundere ?n lumea uneori fabuloas? a celuilalt cap?t de orizont al Europei. Mihai Giugariu (n. 1929), este autorul unei literaturi beletristice variate, cu predilec?ie romane, proz? scurt?, dar ?i eseuri ?i traduceri. Din portofoliul activit??ii sale literare pot fi re?inute romanele: Condotierul, O vacan?? at?t de lung?, Magdalena, Spre sear?, C?l?uza, precum ?i volumul de eseuri M?rul lui Paris. Romanul Destine, editat ?n 1990 ?i reeditat ?n 2003 a fost distins (ex aequo) cu premiul pentru proz? din anul 1992 al Academiei Rom?ne.

În mijlocul lag?rului de prizonieri de r?zboi condamna?i s? construiasc? o cale ferat? între Birmania ?i Thailanda, cunoscut? cu denumirea Calea ferat? a mor?ii, chirurgul Dorrigo Evans, comandantul lag?rului, este torturat de povestea de dragoste pe care a tr?it-o cu tân?ra so?ie a unchiului s?u cu doi ani în urm?. În str?dania lui de a-?i salva oamenii de înfometare, de holer?, de persecu?ii, Dorrigo prime?te o scrisoare care îi schimb? pentru totdeauna cursul vie?ii. O poveste despre dragoste ?i moarte cu multiplele lor fa?ete, despre r?zboi ?i despre adev?r, în care eroul î?i tr?ie?te experien?a de via?? numai pentru a descoperi tot ceea ce a pierdut.

Alegorie moral? ?i autobiografie spiritual?, Micul prin?, cea mai tradus? carte din literatura francez?, înf??i?eaz? cu un farmec nepieritor povestea unui b?ie?el care î?i abandoneaz? micu?a planet? pentru a c?l?tori prin univers. Odiseea sa, în care descoper? ciud??eniile adul?ilor printr-o serie de întâlniri extraordinare, culmineaz? cu aventurile pe planeta P?mânt.

Theo Decker, un adolescent de treisprezece ani din New York, supravie?uie?te ca prin minune unei explozii care îi omoar? mama într-un muzeu de art? ?i intr? f?r? voia lui în posesia unui mic tablou fascinant, preferatul mamei sale. Ani de zile mai târziu, dup? o copil?rie aventuroas?, Theo lucreaz? într-un magazin de antichit??i, iar tabloul ascuns cu grij? ani de zile devine pe nea?teptate poarta de acces c?tre lumea subteran? a traficului cu opere de art?. O poveste plin? de suspans, me?te?ugit? meticulos, asemenea unui tablou flamand, despre iubire ?i art?, despre pierdere ?i obsesie, despre supravie?uire ?i modelarea propriului destin, toate supuse întors?turilor imprevizibile ?i nemiloase ale sor?ii. „Un triumf. Donna Tartt ne ofer? o oper? de fic?iune excep?ional?.“ (Stephen King) „Un roman dickensian superb, seduc?tor, care te ?ine cu sufletul la gur? f?r? s?-?i piard? nici o clip? energia narativ?.“ (New York Times) „O carte despre art? în toate formele sale.“ (Vanity Fair) „O elegant? ?i îndelung a?teptat? medita?ie asupra dragostei ?i a for?ei p?trunz?toare a artei... Elocvent? ?i conving?toare... “ (Kirkus Reviews)

Volumul este un roman captivant cu un personaj principal carismatic. Virgil nu este un supererou ?i nici un asasin pl?tit. El este, pur ?i simplu, un b?rbat puternic, ?nzestrat cu o structur? fizic? de fier ?i cu un mental deplin echilibrat, un soldat perfect antrenat ?n misiunile din teatrele de r?zboi ap?rute ?n Europa la sf?r?itul secolului trecut. Un maestru al supravie?uirii ?n condi?ii cumplite, un lupt?tor implacabil pentru ap?rarea cu orice pre? a principiilor care ar trebui s? ne c?l?uzeasc? oric?nd, oriunde.

n aceast lume rece, demnitatea este acel ceva pe care l poi pstra doar atunci cnd nu mai ai nimic de pierdut. Un brbat bntuit de amintiri se chinuie s i creasc de unul singur fetia. n mijlocul ntunericului, un biat ncearc s supravieuiasc. Neverland este o poveste despre fragilitatea lumii n care trim, o poveste despre un zmbet de copil reflectat n ochii tatlui su. Scrisul lui Radu Gvan mbin descrierea amnunit, de tip realist, i temele folclorice, de factur fantastic, autorul fiind n mod evident preocupat att de credibilitatea povetii, ct i de latura liric a discursului, ceea ce i duce la un joc al registrelor narative. Scurt, incitant, cu aciune susinut, romanul Neverland se nscrie cu brio n linia crilor de la Herg Benet. (Doina Ruti)

Sfâr?it de veac are un ritm bine marcat de scene în care conflictul e psihologic. Sunt scene de lupt?, de duplicitate ?i de strategie, conduse cu mân? sigur?, în care personajele î?i confrunt? interesele, dar ?i fi rea ascuns?. Maestrul de ceremonii este, fire?te, Urmatecu, plin de vitalitate, neobosit, viclean, calculat, altruist ?i crud totodat?, pe care doar lucrurile neclare, ciud??eniile, capriciile femeilor, nebunia ?i moartea îl tulbur?, sco?ându-l din apele în care se scald? de obicei. Chefurile uria?e pe care le trage dup? înmormânt?ri vin din nevoia de a se reechilibra psihic. Dac? boierul Barbu e un Tuzluc, iar Jurubi?a, o Kera Duduca, Urmatecu e un Dinu P?turic? infinit mai complicat ?i mai subtil, realizat la alte dimensiuni fizice ?i morale. Nu exist?, cum exist? de obicei în romanul de acest tip, personaje pozitive ori negative. Nici aplecarea spre caricatur? de la romancierii postbelici. Am putea spune chiar c? pân? ?i cei mai netrebnici sunt privi?i cu anume compasiune. Un element important este acela biografic, care atenueaz? eventualul spirit critic.