Scriitorul francez Xavier de Maistre (1763-1852) este fratele mai mic ?i mai pu?in celebru al g?nditorului Joseph de Maistre. Ironist fin ?i amator de filosofie, el ??i invit? cititorul ?ntr-o c?l?torie prin propria camer?, prilejuit? de cele ?ase s?pt?m?ni de arest cu care a fost pedepsit pentru participarea la un duel. Umorul ?i ingeniozitatea fac din acest text aparent banal o critic? spumoas? ?i fascinant? a viciilor umane ?i sociale bogat ?i expresiv ilustrate de contemporanii autorului ?i ai cititorului deopotriv?. Leprosul din Cetatea Aosta, un text prea pu?in semnificativ ca dimensiuni, constituie ?i el una dintre cele mai mi?c?toare incursiuni ?n arcanele condi?iei umane.

Bu alma ilk olarak ekim 2007`de bir internet sitesinde (exlibrary.com) e-kitap formunda yaymland; daha sonra birinci kitabmn ikinci blümünde yer ald. Bu almay tekrar gzden geirip küük baz düzeltmeler yaptm. Bu kitapn ilham kayna Thomas Nagel’in “Her ey Ne Anlama Geliyor” balkl eseridir. 70 sayfalk bu küük ama youn kitab okuduumda hayran olmutum. Nagel almasnn giri blümünde unlar yazm: “Günümüzün ve gemiin büyük filozoflarndan seilmi metinler ieren birok harika giri el kitab vardr. Elinizdeki bu küük kitap onlarn yerine geecek türden bir kitap deildir. Onun, yalnzca, konuya olabildii kadar ak ve dorudan bir ilk deerlendirme sunmasn umuyorum.” Ben de aynsn umarak bu almaya ykündüm ve ortaya bu be deneme kt. Daha nce yaymlanm bu denemelerin yeniden yaymlanmasnn anlam hakl olarak sorulabilir. Ben de derim ki belki yeni baz okurlarn ilgisini ekebilir belki de yeniden okunabilir. Bu sefer de neden yeniden okunsun ki diyenler kabilir; ben de Borges’in bir szünü aktarmakla yetinirim: “Okumak nemli deildir, nemli olan yeniden okumaktr.” Yazar Hakknda Prof. Dr., 1955 doumlu. 1976 da Ankara niversitesi Fen Fakültesi kimya mühendislii blümünden mezun oldu. Eskiehir Anadolu ve Eskiehir Osmangazi niversitesinde retim üyesi olarak alt. 2002 de emekli oldu. Akademik yaynlar haricinde felsefe konusunda sobil yaynclk tarafndan yaymlanm ü kitab vardr: 1.“Düünmek zerine Düünmek” (2009), 2. “Zorunluluk ve Sorumluluk” (2012), 3.“Nietzsche ve Schopenhauer ile küük bir sylei” (2018).

M. Lévy-Bruhl then explains that, whilst recognising the entire coherence of Comte’s collective labours, he proposes to confine his present study to the earlier and principal work, the Philosophy, which in M. Lévy-Bruhl’s opinion is the dominant and more fruitful composition.??This he regards as the representative work of the nineteenth century, as shown by the intellectual history of the period. He points to its influence on thought in England, in Europe, and in America. It will surprise many persons to learn that in M. Lévy-Bruhl’s opinion two eminent French writers, who assuredly neither were, nor were supposed to be, Positivists, “have done more for the diffusion of the ideas and method of Comte than Littré and all the other Positivists together.” ??These two are Taine and Renan, much as they differed from Comte’s actual scheme and doctrines. Renan indeed spoke of Comte as destined to prove one of the typical names of the century. The present writer remembers Renan saying to him with a most genial welcome, “I too am a believer in the religion of humanity.” ??Professor Lévy-Bruhl followed up his History of Modern Philosophy in France by a substantial work on the philosophy of Auguste Comte. It forms a volume of the Bibliothèque de Philosophie Contemporaine, which has already devoted four other works to the Positive Philosophy. It is as well to premise that this treatise dealt solely with the philosophy, not with the polity, or any part of the religious scheme of Comte. Professor Lévy-Bruhl writes as a student, but not as an adherent of Auguste Comte. His entire work is rather an exposition, not a refutation, or a criticism, or an advocacy of Comte’s philosophical system. But it may be said at once that no one abroad or at home, certainly neither Mill, nor Lewes, nor Spencer, nor Caird, has so truly grasped and assimilated Comte’s ideas as M. Lévy-Bruhl has done.??In his Introduction M. Lévy-Bruhl very clearly states the scope of his work, and his own general attitude. He traces the origin of Comte’s philosophy in the mental effervescence of the first generation of the present century towards a reorganisation of society, after the upheaval left by the Revolution and its consequences. He correctly states the relation of St. Simon to Comte as being that of an initial stimulus. ??The cardinal difference between Comte and all the socialists and founders of social and religious Utopias consisted in this, that Comte saw the necessity of a new system of philosophy as the indispensable preliminary to any reorganisation of society.

Numele lui Comenius s-a ?nscris ?n istoria literaturii cehe ?i universale prin cea mai important? lucrare a sa de beletristic?, romanul alegoric Labirintul lumii ?i raiul inimii. Cartea cuprinde dou? p?r?i. ?n prima, Labirintul lumii, este ?nf??i?at? alegoric lumea sub forma unui ora? medieval, amintind de un labirint pe care ?l parcurge c?l?torul-povestitor. ?n cea de-a doua parte, Raiul inimii, c?l?torul se retrage dezam?git ?n l?ca?ul inimii sale, unde ?l ?nt?lne?te pe Dumnezeu, iar credin?a ?i aduce pacea ?i alinarea. C?l?torul este de fapt reprezentarea alegoric? a curiozit??ii omene?ti; el str?bate ora?ul-lume c?ut?ndu-?i o ?ndeletnicire pl?cut? sufletului ?i trupului.Labirintul lumii ?i raiul inimii face parte din a?a-numita serie de scrieri de consolare, prin care Comenius ?ncerca s? arate c? destinul oamenilor este condus prin dreapta decizie a lui Dumnezeu. Romanul este considerat de critica literar? ceh? ca fiind cea mai reu?it? lucrare a literaturii vechi, cel mai frecvent tip?rit? p?n? ?n zilele noastre.

In The philosophy of mathematics, mathematics employee classification efforts to understand the philosophy is the branch.?The main question is related to the source of the object that is the subject of mathematics and mathematics. In particular examine the characteris-tics of a true proposition:??? What are the sources of mathematical subject matter??? What is about the meaning of a mathematical object??? What is the nature of a mathematical proposition??? What is the relationship between logic and mathematics??? What is the role of mathematics hermeneutic??? Mathematics played a role in the investigation which type?? What is the subject of mathematical investigations??? What is the human traits behind mathematics??? What is mathematical beauty??? What is the nature and source of mathematical truth???What is the relationship between mathematics and abstract material universe with the world???Another important issue is the reality of a mathematical the-ory. Mathematics (from the Natural Sciences as different) experimentally is sought reasons to find real specific mathematical theory can not be tested (see. Epistemology). Luitz that Brouwer 's laid the foundation for intuitionist mathematics of the representatives knew of this view. The logical mathematics is the approach of Bertrand Russell and Gottlob Frege was defended by David Hilbert, formalism is considered the repre-sentative of the current. Traditionalism logician the empiricist's (Rudolf Carnap, A. J. Ayer, Carl Hempel) were represented by one of the key issues in the philosophy of mathematics is also important to regard the certainty problem. Austrian logician Kurt G?del's also work Mathema-tics and mathematics.

Publicat? ini?ial, ?n trei articole, ?n 1861, o lucrare fundamental?, cu o influen?? de necontestat ?n domeniul ?tiin?elor sociale, Utilitarismul lui J.S.Mill cuprinde o serie de discu?ii despre principiile care stau la baza doctrinei filosofice a utilitarismului. Structura lucr?rii, cu cinci capitole clare ?i concise (Considera?ii generale, Ce este utilitarismul, Despre sanc?iunea fundamental? a principiului utilit??ii, De ce fel de demonstra?ie este susceptibil principiul utilit??ii, Despre leg?tura dintre dreptate ?i utilitate), este elegant? ?i faciliteaz? ?n?elegerea ideilor aprofundate de g?nditorul englez. ?ntr-un sens, Utilitarismul reprezint? o rafinare a ideilor lui Jeremy Bentham despre ceea ce ar trebui s? constituie m?sura binelui ?i a r?ului: exigen?a de a ob?ine cea mai mare fericire pentru un num?r c?t mai mare de oameni. ?ntr-un alt sens, mai larg ?i mai important, cartea de fa?? formuleaz? ?i analizeaz? ?n profunzime toate implica?iile, pentru moral?, ale principiului utilit??ii. John Stuart Mill aduce etica ?n vecin?tatea economiei (maximizarea fericirii, ierarhizarea pl?cerilor ?n func?ie de profit, decizia bazat? pe calcularea utilit??ii alternativelor etc.) ?i ?ncearc? s? rezolve toate dificult??ile rezultate din acest mod de a trata problema drept??ii. Mill ofer? r?spunsuri la c?teva ?ntreb?ri esen?iale precum: ,,?n ce const? fericirea?“, ,,Ce urm?rim, de fapt, atunci c?nd alegem o anumit? conduit??“, ,,Ce pl?ceri sunt preferabile?“, ,,Cum trebuie s? arate legile (?i sanc?iunile inerente) dac? morala se ?ntemeieaz? pe utilitate?“, ,,De ce este preferabil principiul utilit??ii, at?t din perspectiva binelui personal, c?t ?i din aceea a binelui public?“

Critic erudit ?i pamfletar de for??, Paul Zarifopol (1874-1934) a fost un fin observator al omului ?i al fibrei care alc?tuie?te ?es?turile sociale profunde. Volumul de fa?? cuprinde eseuri care au r?mas de o actualitate acut?, chiar ?i la aproape un secol dup? ce au fost scrise.Coroziv ?i doct, discursul aduce ?n fa?a cititorului concepte esen?iale pentru morala ?i politica mai mult sau mai pu?in balcanice ale Rom?niei interbelice. Lumina ?n care ne sunt prezentate tipul politic ?i geniul organizator, de pild?, ne ofer? at?t senza?ia unei glacia?iuni temporale, c?t ?i pe aceea a unei familiarit??i inefabile.

Modul revolu?ionar ?n care David Hume (1711-1776) a abordat marile teme ale filosofiei a determinat traseul intelectual al multor g?nditori ulteriori (empiri?tii, Kant, Einstein). Despre idei con?ine primele dou? p?r?i din Tratat asupra naturii umane (1739), adic? piatra de hotar a empirismului humean: cele mai importante pagini dedicate originii ideilor ?i leg?turii acestora cu experien?a, cu sim?urile ?i cu imagina?ia, redefinind raportul dintre ideal ?i real.

Adam Smith (1723-1790) este p?rintele g?ndirii economice moderne. ?n volumul de fa?? au fost culese c?teva dintre cele mai importante capitole din lucrarea care a marcat ?nceputurile disciplinare ale unui domeniu pentru care ast?zi se acord? Premiul Nobel, dar ?i paragraful care ofer? cititorului o explica?ie sintetic? a conceptului pentru care autorul va r?m?ne ?n istorie: m?na invizibil?. Chiar daca unele concepte-cheie ale teoriei g?nditorului sco?ian par dep??ite, ?n esen?a observa?iile ?i explica?iile sale privitoare la natura economic? a socialului r?m?n c?t se poate de subtile ?i conving?toare.

Via?a fiec?ruia dintre noi se desf??oar? pe fundalul unor nara?iuni?sau teorii filosofice discrete ?i insesizabile, care ne ofer? sens ?i ne ?ndrum? ?n momentele de cump?n?.Au o istorie fascinant? ?i uneori extrem de agitat?, care st? m?rturie?pentru str?daniile noastre de a ?n?elege lumea ?i de a o transforma ?ntr-un mediu familiar.Cartea de fa?? ne prezint? istoriile a trei dintre aceste nara?iuni,?cunoscute mai mult filosofilor, cu toate c? ele ?ncearc? s? ofere r?spuns?la ?ntreb?ri tulbur?toare ?i de?o importan?? cov?r?itoare pentru?noi to?i: de ce exist? lumea, ?n ce const? identitatea persoanei, ce?este realitatea.

Istoriile excentricit??ii din Logica elefan?ilor adopt? tonul comentariului pe dou? voci, simul?nd (?i stimul?nd) un canon care dubleaz?, prin reluare, recuperarea detaliului ca fiind princip(i)al. Fiziologiile devin ilustre, consecven?a ??i expune abera?ia, apetitul pentru trecut este inevitabil patologic, iar neao?ismele curente rezoneaz?, fire?te, cu globalizarea. ?ntr-o logic? elefantin?, inteligen?a are a se v?di, chiar gigantesc, ?n nimicnicia ?faptului divers“. Supraabunden?a concentr?rii miniaturale exacerbeaz? efectele ?ngurgit?rii unei mu?te ori ale studierii timpului liber al felinelor de cas?. Lenjeria intim? necesit? un tratament aristocratic, iar ?njur?tura ?i b?taia se sacralizeaz? ?ntr-un univers ?n care guvernarea p?r?se?te modelul pastoral pentru recursul la structuri galinacee. Textele lui Ciprian V?lcan ?i ale Danei Percec (sur)prind acest nesa? cu care lumea ?ns??i pare a-?i exprimenta limitele, n?ucit? parc? de proliferarea propriilor excese.

Aceasta este prima lucrare scris? ?n limba rom?n? care se concentreaz? asupra operei lui Thomas Kuhn, probabil cel mai influent filosof al ?tiin?ei din ultima jum?tate a secolului trecut. ?n particular, lucrarea analizeaz? ?n detaliu, ?ntr-o manier? original?, o idee foarte provocatoare a filosofului american, teza incomensurabilit??ii conceptuale, conform c?reia, ?n dezvoltarea cunoa?terii ?tiin?ifice, teoriile noi utilizeaz? un limbaj ireductibil la cel al teoriilor anterioare. Totodat?, lucrarea se apleac? ?ntr-o manier? sistematic? asupra conceptului de paradigm?, introdus de Kuhn, care avea s? fie utilizat ulterior pe scar? larg? ?n filosofie ?i ?tiin?ele sociale.

Are femeia vreun rol ?n evolu?ia spiritual? a b?rbatului? Ce anume, ?n iubire ?i ?n erotism, declan?eaz? intui?ii ?i tr?iri care dep??esc datul, ordinarul, norma? Otto Weininger, un g?nditor catalogat drept misogin ?i antisemit, repune ?n discu?ie opera Peer Gynt al lui Ibsen, st?ruind asupra temelor sale favorite: superioritatea masculinului, asociat spiritului, fa?? cu femininul, asociat instinctualit??ii oarbe, lipsite de spirit, de perspectiv?, deci ?i de valoare. Aforistica acestui autor, deopotriv? prezent? ?n volumul de fa??, abordeaz? problematica sadismului ?i a masochismului, imoralitatea dus? p?n? la ilegalitate ?i crim?, culmin?nd cu – sau decurg?nd din – p?catul originar.

O analiz? aplicat? a operei unuia dintre cei mai controversa?i g?nditori germani, supranumit monahul de la Sils-Maria; o lectur? ?n filigran a modului nietzschean de abordare a c?torva concepte dificile, interpretate la modul catastrofic: supraomul, ve?nica ?ntoarcere a aceluia?i, anti-Christul. Lucrarea se situeaz? ?n buna ?i prestigioas? tradi?ie a marilor creatori care comenteaz? textele fundamentale ale omenirii dintr-un unghi specific.

Volumul cuprinde o culegere de eseuri scrise de un filosof despre c?teva teme fierbin?i ale actualit??ii. Este un exerci?iu de ?angajare“ ?n cotidian, explor?nd statutul ?i ?utilitatea“ abord?rii filosofice ?ntr-o lume care pare s? -?i fi pierdut direc?ia. Valentin Mure?an scrie despre criza filosofiei, despre felul ?n care ar trebui reformat sistemul de ?nv???m?nt, despre anomaliile culturale ale dragostei ori despre secretul construirii unor institu?ii morale. Reflec?iile, amare ?n constat?ri, dar entuziaste ?n construirea solu?iilor, sunt completate de c?teva portrete sentimentale ale unor colegi.

n eseul Despre prostie (ber die Dummheit, 1937) subiectul este tratat, ca de obicei, cu toate resursele familiare autorului: analiza filosofic se combin cu observaiile de tip psihologic i cu constatri din istorie i politologie. Dei proiectul iniiat de acest eseu nu a fost finalizat, se remarc, totui, atenta cartografiere a fenomenelor asociate prostiei, tratate n stilul ironiei constructive“, att de specific lui Musil.

De numele lui Sigmund Freud (1856-1929) se leag? poate cea mai controversat? teorie din filosofia culturii ultimelor secole: psihanaliza. ?nceput? ca ?ntreprindere psihoterapeutic?, prima cur? – din punct de vedere istoric – ?n care rolul terapeutic revenea exclusiv cuv?ntului, psihanaliza a fost condus? de Freud ?n mod firesc ?i ?n direc?ia descoperirii resorturilor abisale ale culturii.Disconfort ?n cultur? (1930) este o lucrare de maturitate ?n care p?rintele psihanalizei investigheaz? mecanismele care men?in coeziunea social?, respectiv contraponderea lor, manifestat? prin senza?ia de disconfort care ?nso?e?te mai mult sau mai pu?in evident fiin?a social?.?Supraeul unui epoci culturale are o origine asem?n?toare cu a celui individual; se sprijin? pe impresia pe care au l?sat-o mari personalit??i conduc?toare, oameni de o for?? spiritual? cople?itoare sau cei la care una dintre tendin?ele umane a g?sit configura?ia cea mai puternic? ?i mai pur?, de aceea adesea ?i cea mai unilateral?.“ - Sigmund Freud

Cum a fost ?nceputul, de unde ?i de ce a venit Universul la fiin??? Cine a creat, de fapt, via?a pe P?m?nt ?i cum va fi Sf?r?itul? Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd murim ?i unde ajungem dup? aceea? ?i, la urma urmei, ce contur trebuie s?-i d?m vie?ii noastre dac? Dumnezeu nu exist?? Miturile ?i speran?ele noastre ofer? r?spunsuri convenabile, dar periculoase, la aceste ?ntreb?ri ?ntruc?t ?ntre?in iluzii care ne sporesc, ?n realitate, angoasa ?i la?itatea. Avem, totu?i, o alternativ?: apelul la metodele ?i descoperirile ?tiin?ei pentru a repune lucrurile ?i problemele ?n contextul din care au fost decupate din ignoran?? sau din r?utate. Despre via?? ?i moarte reabiliteaz? acest tip de demers ?ntr-un periplu scris cu umor, dar ?i cu seriozitate, cu elegan??, dar ?i cu duio?ie.

Jonathan Swift (1667-1745) este cunoscut publicului larg ca autor al C?l?toriilor lui Gulliver. A fost considerat de mul?i un mizantrop des?v?r?it, de?i a f?cut parte din clerul Bisericii Anglicane. Va r?m?ne ?ns? ?n istorie ca primul pamfletar de limba englez?. Povestea unui poloboc este cea mai consistent? lucrare de acest gen, de care ?nsu?i autorul s-a declarat ?ntotdeauna foarte satisf?cut. ?n aceast? ?poveste“ satiristul irlandez ne propune o ingenioas? alegorie, ?n egal? m?sur? un atac la adresa bisericilor occidentale care au pervertit p?n? la desfigurare credin?a mo?tenit? de la biserica primar? ?i la adresa modelor care au infestat at?t operele spiritului, c?t ?i discursul teologic.Pus? la index la vremea apari?iei ei de regina Ana a Angliei din cauza nest?p?nitelor ?arje la adresa papismului ?i a puritanismului britanic, considerat? un text ?reac?ionar“ ?n Rom?nia epocii lui Ceau?escu, aceast? carte nu este, cu siguran??, o lectur? confortabil?, dar r?m?ne una dintre cele mai spumoase ?i mai fine satire scrise vreodat?.

Publicat? ini?ial, ?n prima edi?ie ?n 1785, cu titlul Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, este una dintre cele mai influente crea?ii din ?ntreaga oper? filosofic? a lui Immanuel Kant ?i, totodat?, un reper ?n istoria filosofiei universale. Lucrarea filosofului german cuprinde o prefa??, trei sec?iuni – Trecerea de la cunoa?terea ra?ional? comun? a moravurilor la aceea filosofic?, Trecerea de la ?n?elepciunea moral? popular? la metafizica moravurilor, Trecerea de la metafizica moravurilor la critica ra?iunii pure practice – ?i o remarc? final?, precedate de nota traduc?torului, Valentin Mure?an. ?n prefa??, Kant pledeaz? pentru o metafizic? a moravurilor ?i discut? despre metodologia pe care a folosit-o. El porne?te de la ?mp?r?irea filosofiei grece?ti ?n fizic?, etic? ?i logic?. ?n prima sec?iune, dup? cum ?i titlul sugereaz?, se face trecerea de la forma cunoa?terii comune privind moravurile la cea filosofic?. El discut?, printre altele, despre voin?a bun? ?i datorie. ?n sec?iunea a doua se aprofundeaz? problema imperativelor. ?n ultima sec?iune, Kant discut? despre voin??, libertate. De fapt, cea de-a treia sec?iune reprezint? punctul de pornire de la care Kant a dezvoltat Critica ra?iunii practice, publicat? ?n 1788.

Volumul cuprinde dou? traduceri clasicizate, semnate de Victor Scorade?, Dincolo de bine ?i de r?u, ?i de Janina Iano?i ?i Horia Stanca, Genealogia moralei. Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului german.