La momentul rememor?rii i se p?ru c?, de fapt, ziua aceea a avut ceva straniu; prea multe contraste, o prea bizar? combina?ie cromatic?, o var? ca ?n tablourile trompe l’?il, cu frig ?i soare, amestec inextricabil de agonie ?i plenitudine. O lumin? solar? parc? vomat? de viscerele unui canceros, un galben-delir metamorfoz?ndu-se ?n crepuscul s?nger?nd, de?i atunci nu avusese absolut deloc aceast? senza?ie. G?ndindu-se s? scrie ce i s-a ?nt?mplat (?n fapt, ce li s-a ?nt?mplat), dup? ce ie?ise pe poarta scr??nit? a penitenciarului, fusese convins c?, dac? ar fi nevoie, ar lua-o de la cap?t. El r?m?sese uluit de aceast? imprevizibil? metamorfoz?, chinuindu-se zile ?n ?ir ?i ne?tiind cum s? ?nceap?: s? descrie ce sim?ea atunci sau ce simte acum despre atunci: s? ?mprumute faptelor de atunci logica de acum sau s? lase ?n voia hazardului transcrierea acelui ?ir neverosimil de coinciden?e, accidente ?i violen?e, sper?nd ca semnifica?iile lor s? se dezv?luie de la sine. Se sim?ise ?ns? brusc dezarmat: cum s? explice, chiar ?i acum, c? doi oameni care ?n via?a lor nu sup?raser? pe nimeni, care aveau oroare p?n? ?i de actul – normal – de a se ap?ra ?n fa?a unei agresiuni, nicicum s? o mai ?i provoace, fuseser? ?n stare s? ucid? f?r? dureroase deliber?ri interioare sau, mai ales, f?r? nicio remu?care?

Când un cuplu vindec? un psihoterapeut... Ioana ?i Valentin Dorek: un cuplu cu doi copii, ajuns într-un moment de criz? la un consilier marital. Într-un stil comic ?i prin diverse exerci?ii, consilierul încearc? s?-i ajute s?-?i rezolve problemele ce par iremediabile. Ioana ?tie întotdeauna ce vrea, ce gânde?te ?i ce o s? spun? so?ul ei, ceea ce o face s? nu-i mai acorde nicio aten?ie. La rândul lui, Valentin o trateaz? cu indiferen?? ?i r?ceal?. Dar nu numai cuplul Dorek are probleme, însu?i consilierul pare c? trece prin aceea?i situa?ie. În Exerci?iul miraculos, Daniel Glattauer se dovede?te a fi un foarte bun cunosc?tor al firii umane ?i surprinde cu m?iestrie h??i?ul sentimentelor contradictorii ale omului contemporan. Adev?rul e c? sunt un scriitor care pretinde mult de la personajele sale, dar f?r? s? le considere ni?te biete marionete. Le las s? dobândeasc? via?? proprie. Sunt libere s? ac?ioneze, a?adar, s? simt?. Sunt un romantic incurabil. – Daniel Glattauer „Valentin: P?i, v? mai mul?umim o dat? din suflet pentru terapeutica… sau mai pu?in terapeutica… m? rog, pentru eforturile… ?i pentru r?bdarea dumneavoastr?… Ioana: ?i acum o suna?i imediat pe so?ia dumneavoastr?, trebuie s? ne promite?i! Consilierul: Da, asta, da, sigur… v? promit. Am s? atac imediat problema. N-am s?… n-am s? m? ascund. Am s? combin chestiunile acestea, no?iunea mea de în?elegere ?i… da, domnule Dorek, s? spunem cutezan?a dumneavoastr?. Am s? încerc. V? promit! La revedere! Ie?i?i singuri?! Ioana (îi strig? în urm?): Iar la urm?toarea ?edin?? ne povesti?i care a fost rezultatul.“

Pentru Lucio Battistini, aceasta e ?ansa de a-?i petrece restul vie?ii a?a cum ar fi trebuit mereu s? o fac? – pre?uind fiecare moment. Îi plac femeile, are multe defecte, dar ?i mult farmec personal – simpaticul Lucio Battistini a fost dat afar? din cas? de so?ie ?i doarme într-o înc?pere din spatele cofet?riei pe care o de?ine socrul s?u. Îns? vestea c? are o tumoare malign? inoperabil? îi schimb? complet perspectiva asupra vie?ii. Astfel încep cele o sut? de zile pe care le mai are de tr?it: Lucio se hot?r??te s? aib? grij? de familia sa, s?-?i recucereasc? so?ia ?i s?-?i petreac? urm?toarele trei luni tr?ind la intensitate maxim?. Alc?tuit din 100 de capitole scurte, unul pentru fiecare zi care i-a mai r?mas de tr?it lui Lucio, O sut? de zile de fericire e delicios ca o gogoa?? fierbinte ?i un cappuccino. Impregnat? de melancolie, umor ?i duio?ie, cartea lui Fausto Brizzi ne aminte?te tuturor c? via?a e nepre?uit? ?i c? fiecare clip? conteaz?. Un roman despre fericire ?i moarte. Mai precis, un roman despre ce se poate face cu ultimele o sut? de zile de via??, în care protagonistul ia o hot?râre foarte clar?: aceea de a fi fericit. Singurul s?u regret este acela c? va trebui s? moar? pentru a începe s? tr?iasc?. – Repubblica O num?r?toare invers?. O poveste original? ?i plin? de mesaje pozitive despre în?elesul profund al vie?ii. – Planeta de Libros Un roman uluitor, care ne înva?? s? savur?m fiecare minut ce ne-a fost dat pe acest p?mânt. -- librosquevoyleyendo.com „Voi ce a?i face dac? a?i mai avea o sut? de zile pân? la moarte?Iat? ni?te sugestii:V-a?i duce la birou sau la ?coal? mâine-diminea???A?i face dragoste în fiecare or? cu persoana pe care o iubi?i?A?i vinde totul ?i v-a?i muta la tropice?V-a?i ruga la Dumnezeul în care crede?i?V-a?i ruga la un Dumnezeu în care nu a?i crezut niciodat??A?i urla pân? când a?i r?mâne f?r? suflare?A?i privi la nesfâr?it în tavan, sperând s? se pr?bu?easc? peste voi ?i s? v? ucid??“

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.

Unul tr?ie?te, cel?lalt moare. E singura solu?ie. Roman din seria Helen Grace Doi ostatici. Un singur glon?. Doar unul va supravie?ui. Sunt suflete-pereche. Vor s?-?i petreac? restul vie?ii ?mpreun?. ?ns? c?nd se trezesc singuri ?i dezorienta?i ?ntr-un subsol p?r?sit, groaza ?i cople?e?te. Nu au la dispozi?ie dec?t o arm? ?nc?rcat? cu un singur glon? ?i ?nso?it? de urm?torul mesaj: ?C?nd unul dintre voi ?l va ucide pe cel?lalt, supravie?uitorul va fi liber“. Cine a putut concepe un astfel de scenariu sinistru, ?n care victimele ?nse?i comit crima? Tortura?i de spaim?, disperare, sete ?i inani?ie, pentru ostatici nu exist? dec?t o singur? cale de a pune cap?t acestui supliciu: unul dintre ei trebuie s? moar?. M. J. Arlidge a creat o eroin? memorabil?: inspectoarea Helen Grace. – Daily Mail O poveste captivant? ?i ?nfrico??toare, scris? magistral. – Sun ??i d? fiori! – Sunday Mirror ?Mi se pare mie sau ?mbr??i??rile noastre nu ne mai prea ?nc?lzesc? ?i nu ne mai ap?r?? De c?nd s-a ?nt?mplat, ne-am ag??at zi ?i noapte unul de altul, dorind s? supravie?uim am?ndoi, dispera?i s? nu r?m?nem singuri ?n locul acesta cumplit. Am jucat tot felul de jocuri ca s? treac? timpul, imagin?ndu-ne ce vom face dup? ce va sosi cavaleria — ce-o s? m?nc?m, ce-o s? le spunem rudelor, ce-o s? primim de Cr?ciun. ?ns? aceste jocuri s-au terminat treptat, pe m?sur? ce am ?n?eles c? am fost adu?i aici cu un scop ?i c? nu va exista un sf?r?it fericit.“

Un productor neobosit de surprize, n spaiul nostru literar, este Nicolae Breban…“ (Gabriel Dimisianu, Romnia literar“, nr. 42, 2009) Nicolae Breban este stpnit de – i ajunge sa stpneasc el nsui – voina de putere creatoare. Creaia este, dup Fr. Nietzsche, adevrata voina de putere. Ct pot crea – att exist“, iat relaia definitorie i poate chiar sensul vieii, raliat adnc unei ontologii a artei literare. Scriitorul se teme cel mai mult de insuficiena voinei. ntotdeauna a fost ngrozit de un succes de mna a doua. Un succes a fost faptul ca n Frana i-au fost publicate romane dificile“, ntr-un context literar i istoric defavorabil. (…) Breban triete cu luciditate abisal un vis estetic“. Urmeaz, aadar, i nu contrazice autonomia esteticului. Omul i cultura sunt artificioase, nu naturale. El crede c, n esen, literatura nu s-a schimbat niciodat de la Homer ncoace.“ (Marian Victor Buciu) Un romancier pentru o generaie a literaturii. Nici un prozator roman nu a trit, dup 1960, o evoluie att de rapid. Succesul fulgertor al lui Nicolae Breban nu poate i nici nu trebuie s fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generaie de povestitori i de poei avea nevoie de un adevrat romancier pentru a-i consacra, aa cum se cuvine, strlucirea. Nu de un romancier fcut prin aglomerarea povestirilor, strlucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generaia reclama nu un autor care tie sa povesteasc, ci un scriitor nzestrat cu vocaie de romancier: de adevrat constructor.“ (Cornel Ungureanu)

Bestseller New York TimesUn roman din seria inspectorul Guido BrunettiCelebra c?nt?rea?? de oper? Flavia Petrelli reapare cu totul nea?teptat ?n via?a inspectorului de poli?ie Guido Brunetti.Flavia, care o interpreteaz? acum pe Floria Tosca din faimoasa oper? a lui Puccini, ?i m?rturise?te c? un admirator necunoscut a urmat-o de la Londra la Sankt Petersburg ?i la Vene?ia, cople?ind-o cu buchete imense de trandafiri galbeni. Pe m?sur? ce admiratorul invadeaz? via?a c?nt?re?ei, Brunetti ?ncearc? s? afle identitatea acestuia. Inspectorul ??i d? seama c? Flavia e ?n pericol c?nd un coleg de-al ei este r?nit grav.Va reu?i Brunetti s? intre ?n mintea admiratorului psihopat ?nainte ca Flavia sau altcineva din preajma ei s? p??easc? ceva r?u?"Un roman care are grandoarea unui spectacol de oper?… Seria Inspectorul Brunetti nu ?i-a pierdut deloc prospe?imea. Acesta e talentul extraordinar al Donnei Leon. Scriitura ei are exuberan?a unei opere de Puccini." - Independent (UK)"C?r?ile Donnei Leon se remarc? prin pitorescul locurilor unde se petrece ac?iunea ?i farmecul personajelor." - New York Times Book ReReview"Reapari?ia Flaviei ?i ofer? autoarei Donna Leon ocazia de a-?i exprima profunda dragoste pentru muzic? ?i de a construi o scen? magnific? ?ntre Flavia ?i admiratorul ei, scena ce reia finalul operei Tosca." - Booklist"Stilul elegant ?i expresiv al romanelor Donnei Leon face pentru Vene?ia ceea ce a f?cut Canaletto cu pensula ?i paleta de culori pentru cel mai seren dintre ora?e." - Daily Express

Un roman tulbur?tor despre via??, iubire ?i moarte.Unde se afl? via?a noastr? con?tient?? E posibil s? o transfer?m altcuiva? S? o p?str?m intact??Hope, Josh ?i Luke sunt trei studen?i la neuro?tiin?e, lega?i inseparabil printr-o priete?nie necondi?ionat? ?i o idee genial?.C?nd unul dintre ei ajunge pe moarte, hot?r?sc s? ?ncerce imposibilul ?i s?-?i pun? ?n practic? proiectul lor ie?it din comun.Emo?ionant, misterios ?i ?n acela?i timp plin de umor, Orizontul r?sturnat e o poveste de dragoste etern? cu un dez?nod?m?nt uluitor."Cea mai bun? carte a lui Marc Levy! Teribil de captivant?!" - Le Parisien

Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)

Kog??lniceanu ?n literatura istoric?? a Rom?niei ?i Alecsandri ?n literatura noastr?? poporan?? joac?? p?n?? la un punct rolul lui Columb ?n privin?a geografic??. – Bogdan P. Hasdeu Mihail Kog??lniceanu a fost una din acele naturi alese ce greu ?ncap c?teva al??turea ?n veac; pentru care timpul care l-a tr??it a fost prea scurt ?i spa?iul ?n care i-a fost ?nvoit s?? se mi?te prea ne?nc??p??tor spre a dezvolta uria?a putere a concep?iunilor cuget??rilor ?i n??zuin?ilor lui. – A.D. Xenopol

Birileri ?anakkale’de, Kurtulu? Sava??’nda sava??p tutsak olurken, ?ehit olurken baz? az?nl?klar ve a?a tak?m? geride kal?p mal mülk edinme pe?indedirler. Devlet y?netimindeki adamlar?n?n deste?iyle A?alar halk?n elindeki topra?a zorla el koyar. El koyduklar? yetmezmi? gibi halk? adeta k?le gibi ezer, s?mürür; ?nüne ??kan her engeli yok ederler.? Fakat Goca Meryem gibi bir kad?n ??kar ve kendili?inden olu?an hareketin ba??na ge?erek kanl? bir ba?kald?r? ger?ekle?tirir.? Sonras?nda ?smet ?n?nü deste?iyle Ziraat Bankas? kredi verir ve toprak reformu yap?l?r. ?Bu y?nüyle bu ?ykü ülkemizde ya?anm?? benzeri olmayan bir ?yküdür. ?Zulme ra?men romantizmi elden b?rakmayan, a?klar?n? koruyan insan ?ykülerini k?rk kaynak ki?inin anlat?m?na ba?l? olarak ger?ek kahraman ve yer adlar?yla yaz?lm?? bir an? romand?r Goca Meryem. K?y Ak da??n eteklerinde, kü?ük bir ovan?n k?y?s?nda duran tatl? iki tepeci?e yaslanm??t?. Ovalar?nda ahlat armutlar?, güz rengine boyanm?? meyvesiz a?a?lar, kü?ücük da? elmalar?, as?rl?k cevizler toprak daml? evleri sakl?yordu. K?y iki yakas? bir araya gelmemi?, zar zor ge?inen yoksul elli alt? haneden olu?uyordu. Her evin az ?ok ke?isi, koyunu; uysal ?küzleri, inekleri vard?. ???????? 1924 y?l?nda Cumhuriyetle birlikte ??rten k?yü Mu?la’dan al?n?p Burdur iline kat?ld?. Bu nedenle Mu?lal? birka? toprak sahibi topraklar?n? sat?p gitme karar? ald?. ?Bu teklif üzerine birka? kurnaz k?ylü toprak sahiplerine: ????????? “Bekleyin biz aram?zda g?rü?üp karar? size bildirece?iz,”dediler. Bir araya gelen Muhtar Karaca, Habip ve G?k ?akir, oturmu? bu konuyu tart???yorlard?: “Ta?lay?verelim gitsinler. Bu zamanda kim para bulmu? da toprak sat?n alacak. Satamazlar. Satamad??? topra?? ne yapacaklar? Gelip ekebilecekler mi? Sanm?yorum. ?ekip gidecekler, ?yle de?il mi?” dedi G?k ?akir. Habip: “Ta?layal?m vallahi, ta?land??? yere bir daha ad?mlar?n? atamazlar.” “Arkada?lar bu insanlarla y?llarca tarla kom?ulu?u yapm???z, birbirimizin lokmalar?n? yemi?iz, sonra babalar? da baba dostlar?d?r. Ay?p olmaz m? k?yden kuduz k?pek kovar gibi bu insanlar? ta?lamak!” G?k ?akir: “Ay?p diyorsun, ama toprak alacak para m? var?” “Oldu?u kadar veririz, gerisini harman kalk?m?ndan sonra deriz, olmad? taksit taksit ?deriz. Adamlar?n ba?ka bir se?ene?i g?rünmüyor gibi; kabul etmeyip de ne yapacaklar!” “??te ba?ka se?enekleri olmad??? i?in ta?layaca??z ya, ta?layal?m gitsinler!” deyip ?srar?n? sürdürdü G?k ?akir. “Hadi o zaman gazam?z mübarek olsun!”dedi onun silah arkada?? Habip. Zaten G?k ?akir ne derse ona uyard?. ?ünkü seferberlikte yaralan?p dü?tü?ünde kendisini omzuna al?p cephe gerisine ta??y?p kurtaran G?k ?akir’di. Ona bir can borcu vard?. O yüzden, o gün bu gün hep ayn? sibekten i?erlerdi. Karaca ne de olsa muhtard?. Bu i?e kar??mak istemiyordu. G?k ?akir ile Habip, birka? k?ylüyü yanlar?na ald?. Eli ta? tutan ne kadar ?oluk ?ocuk varsa toplad?lar. Mu?lal? toprak sahipleri, Karap?nar’?n ?nünde k?ylülerden gelecek haberi bekliyordu. K?ylüler, gizlendikleri yerden onlar? ta?a tuttular. Her bir yandan ya?mur gibi ta? ya??yordu. Toprak sahipleri neye u?rad?klar?n? anlayamad?lar. “Anam, yand?m! Can?n? seven ka?s?n!” “Hadi atla! “Tak tuk” Mu?lal?lar ka?arken ayaklar? k??lar?na yap???yordu. HAL?L ERDEM ?1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat??????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k?????????????? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme???? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam?? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????? ????2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Bir ?ocu?un, ya?ad??? ?ehirden k?rsalda ya?ayan babaannesinin yan?nda gidip yaz tatilini ge?irirken ya?ad??? maceray? anlat?r Tokat??. 85 ya??ndaki babaannesinin dikti?i a?a?larla nas?l ya?ama ba?land???n?, kendi kedine eme?iyle nas?l ayakta kald???n? anlatan, ?ocuklar?n aya??n? yere bast?racak ger?ekli?in romand?r. Tokat?? karakteriyle g?revi k?tüye kullanman?n sonu?lar?n? ya?ayarak g?ren Bar?? bir atla ve ba? bek?isi k?z arkada??yla ge?irdikleri unutulmaz bir yaz maceras?n?n yan?nda bilgiye ula?may?, bilimselli?i ara?t?rma sonunda ??renen ?ocuklar?n ?yküsüdür Tokat??. ?AM KARDE?L??? ? Nisan sonlar?yd?. Hava ?oktan ?s?nm??, b?rtü b?cek hareketlenmi?ti. Toprakta bin bir tohum canlanm??, yeryüzünü ye?ile boyam??t?. Bademler, ?eftaliler, elma a?a?lar?, bütün do?a tomurcuk patlamas?yla ba? d?ndürücü bir güzelli?e bürünmü?tü. A?a?lar duva??n? takm?? gelin gibiydi. 23 Nisan co?kusu bütün ?ocuklar?n i?indeydi. Okullarda bayraklar, fenerler, ?e?it ?e?it el i?i süslemeler okul pencerelerinde ?ocuklara, gen?lere; hatta bütün ulusa k?van?la bak?yordu. Zil ?ald?. ?ocuklar ko?ullanm?? zil sesiyle bah?eyi bo?alt?p s?n?flara girdi. ?ocuklar?n sesleriyle yank?lanan bo?luk, ayak izlerini ta??yan bah?e, d??ar?da kald?. S?n?fa giren ??retmen: —?ocuklar, size güzel bir haberim var, Pamukkale’ye bir gezi yapaca??z, dedi. S?n?ftaki bütün ??renciler bir a??zdan: —Oley! diye sevin? ???l??? att?lar. Planlama ve haz?rl?klar yap?ld?. Yola ??k?ld?. May?s ay?n?n ilk haftas?yd?. Otobüs Antalya’dan ??k?p yükseklere do?ru yol ald?k?a, ?ocuklar havan?n serinledi?ini fark ettiler. ?? ?Denizli’ye girmeden mola verip piknik yapmak istiyorlard?. Her ?ocu?un geziden beklentileri ayr? ayr?yd?. Kimi ?i?eklerin i?inde oyunlar kuracakt?. Kimi a?a?lara t?rmanacakt?. Kimi de belgesellerde g?rdü?ü canl?larla kar??la?abileceklerini hayal ediyordu. ?imdilik onlara d?rt duvarl? s?n?ftan ??kmak bile yetmi?ti. ??? Otobüs, derin bir vadide bir süre ilerledikten sonra ?ay?r? ?imeni bol, ho? bir düzlükte durdu. ??retmen kap? a??lmadan gerekli uyar?lar? yapt?. Kap? a??ld?. ?ocuklar s?rayla indiler. Hava s?cakt?. Ku?lar?n, b?rtü b?ceklerin güzel sesleri bitmeyen bir ?ark? gibiydi. Yaban ?ilekleri, b??ürtlenler, al??lar, da? elmas?, ku?burnular hepsi ama hepsi ?i?eklerini ?oktan a?m??, yapraklar? tomurcuklanm??t?. ??? ?ocuklar, ?imenin yumu?akl???n? hissedince, ko?maktan kendini alam?yordu. K?zlar ?i?ekten ba?lar?na ta? yap?yor, ar?lar o ?i?ekten ?tekine u?u?urken, onlarla yar???rcas?na hoplay?p z?pl?yorlard?. ??? Bar??, g?züne kestirdi?i bir ?am a?ac?na y?nelip t?rmanmaya ba?lad?. Bar??’? g?ren ?ocuklar ??retmene g?sterdiler. ??retmen ?am a?ac?na bakt?: HAL?L ERDEM ? 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.

Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.

E limpede c ne aflm n faa unui roman care nu i propune s fac istoriografie sub acoperire, un roman despre deportarea iganilor n Transnistria, ci despre destinul unei comuniti tradiionale care cade sub tirania implacabil a Istoriei. A unei Istorii, se-nelege, intrate n delir. Dac ar fi s cutm cu tot dinadinsul i un mesaj etic n roman, acesta este antiideologic: iubirea (i reflexul ei inevitabil, moartea) este mai important chiar dect tragedia deportrii. Cci atra triete sub fascinaia luptei din interiorul triunghiului conjugal, n condiiile asprei morale igneti a cuplului, n timp ce evenimentele istorice – n spe, rzboiul, cu tot cortegiul lui de nenorociri – se estompeaz n fundal.“ – Rzvan Voncu

n ciuda stngciei i a manierelor uor necioplite, Douglas Petersen, de profesie biochimist, d dovad de un sim al umorului care o seduce pe frumoasa Connie, artist n devenire, i o convinge s se cstoreasc cu el. Acum, la trei decenii de la nceputul relaiei lor, Connie l anun pe Douglas c se gndete s divoreze. Totui, nu se simte n stare s anuleze cltoria n Europa planificat pentru a ncuraja nclinaiile artistice ale fiului lor de aptesprezece ani. Iar Douglas, n adncul fiinei lui, este convins c acest voiaj le va reaprinde dragostea i l va ajuta s-i refac relaia cu fiul su. De pe strzile Amsterdamului n faimoasele muzee ale Parisului, din cafenelele veneiene pe nsoritele plaje din Barcelona, odiseea lui Douglas Petersen nsufleete btrna Europ pe msur ce el experimenteaz propria trezire la via. Criz a vrstei a doua, criz a cuplului, criz a adolescenei: Noi nseamn voi... Nichols jongleaz cu tema iubirii pierdute i, poate, regsite, oferindu-ne un final cu totul neateptat... “ – New York Times Un roman grozav... Nicholls este un maestru al relaiilor nuanate. Este, de asemenea, expert n construirea unei poveti inteligente, aa cum a dovedit nc din bestsellerul O zi, romanul su anterior.“ – Entertainment Weekly

Englezii nu au nici un respect fa de limba lor i nu sunt interesai s-i nvee copiii s-o vorbeasc. Ortografia lor este att de oribil, nct nici nu om nu poate nva s pronune dup ea.“ – G. Bernard Shaw Pentru opera sa care este marcat de idealism i umanitate, pentru satira sa stimulatoare, plin de multe ori de o singular frumusee poetic.“ – Comitetul Nobel Cei mai muli oameni spun c i dau dreptate lui Bernard Shaw sau c nu-l neleg. Eu sunt singurul care-l nelege i nu-i dau dreptate. – C.K. Chesterton Cu privirea sa ptrunztoare, dramaturgul vede c, de cele mai multe ori, o serie de achiziii superficiale – mbrcmintea, limbajul, purtrile, stilul de via – sunt cele care acord de fapt individului statutul social considerat cu mndrie un drept al posesorului: i i rde de asta, ca democrat i socialist, cam la fel cum Molière i rde de una sau de alta dintre profesiile liberale.“ – R.E. Burton

Numele provine de la regina francez? care a avut degetele la picioare unite cu o membran?, ca laba g??tei. Cartea este p?truns? de o filozofie dubl? a vie?ii: cea real? ?i cea denaturat?, care dore?te ?a ?ntoarce sfintele scripturi cu capul ?n jos“, dup? cum ne l?mure?te ilustrul autor. Eroii romanului ??i permit s? filozofeze la mesele slinoase ale acestui ?i altor edificii, cu osp?tari, buc?tari ?i mufloni veseli.Cartea descrie tribula?iile unui t?n?r la ?nceputul veacului al XVIII-lea, Jacques Ménétrier, fiul unui osp?tar. Primind oarece ?tiin?? de carte de la un calug?r capucin, b?iatul ?l va ?nlocui pe motanul Miraut ?n misiunea de a r?suci ?epu?a pe care sunt puse p?s?rile la frigare. Intr? apoi sub protec?ia abatelui Coignard, care ?l reboteaz? Jacobus Tournebroche ?i ?l ?nva?? latina ?i greaca. Sunt angaja?i de un alchimist aflat ?n c?utarea salamandrelor ?i a silfidelor mitice ?n textele antice ale autorilor alchimi?ti. Vor ?nt?lni personaje pitore?ti precum: un alchimist, dou? femei frivole, un capucin vagabond, un b?tr?n evreu gelos. T?n?rul va face o c?l?torie ini?iatic?, ?n care va cunoa?te dragostea ?i gelozia, ?nainte de a reveni ?n s?nul familiei ?i a deveni librar.

Din cauza unui denun? calomnios ?i a unui magistrat corupt, Edmond Dantès este arestat pentru tr?dare ?i condamnat f?r? proces la ?nchisoare pe via??. Aruncat ?n izolarea unei carcere, aflat ?n pragul sinuciderii, ?nt?lne?te un alt prizonier, care ?i ofer?, de-a lungul anilor, nu numai o educa?ie aleas?, ci ?i mijloacele de a se r?zbuna. ?i r?m?ne doar s? g?seasc? o cale ingenioas? de a evada din ?nchisoare…